Câteva zeci de ferme: de iepuri, vaci, nutrii,  de prepelițe, curcani, rațe mute și viermi., precum și alte afaceri - în apicultură, piscicultură, pomicultură, mai puține în IT și alte servicii au inspirat tinerii care vor să câștige bani pentru a iniția sau dezvolta afaceri.

În lista afișată de către organizatorii concursului pentru prima etapă, interviul, găsești și  idei formulate în stilul perlelor spicuite din lucrările de  la BAC, cum ar fi, de exemplu, ” Producerea de mobile cu elemente naționale moldovenești”, ”Producerea veninului de viperă”, ”Cămăși pentru bărbați și femei la comandă”,  sau afaceri cu denumiri de "Urechiaţii şi Înaripaţii", ”Servicii fără frontiere”, ” Salvează viața”, ”Producere de Gogoși”,  ” Perpetuum mobila”. Chiar dacă inovațiile nu sunt o condiție pentru acest concurs, unii și-au propus să impresioneze cu idei gen:  ”Tehnologii cosmice în serviciul agriculturii”, ori ”Toate serviciile de transport într-un loc”.

”Dați-mi un milion, că știu ce să fac…”

Organizatoare concursului, Aurelia Braguță spune că uneori ”te-apucă jalea” la ceea ce se scrie în capodoperele pretendenților . Acestea variază de la  ”Eu am șase sote de pământ. Dați-mi un milion că știu ce să fac” până la ”idei inovatoare, care sună foarte bine, dar nu sunt ancorate în realitate ”

Din juriu, care, potrivit sursei,  are o sarcină foarte clar stabilită: să selecteze ideile cu cea mai mare probabilitate de a fi realizate, începând cu cea de-a doua etapă, vor face parte oameni de afaceri.

”Cea mai mare problemă este calitatea ideilor care se propun. Din an in an ideile sunt tot mai slabe, ori, în cel mai bun caz, se repetă.”

În anul trecut, 21 de afaceri  tinere urmau să primească finanțare de la 50 până la  100 de  mii de lei.  Trei învingători așa și nu au ridicat banii, din diverse motive.

Olga M., spre exemplu și-a propus să  inițieze o afacere bazată pe producerea și comercializarea pastelor făinoase proaspete și congelate după celebre rețete italiene. A impresionat juriul concursului de business – planuri, care i-a acordat premiul de gradul II. Apoi,  dacă pe foaie lucrurile păreau simple, în realitate inițierea businessului a fost complicată. Obținerea diferitor certificate, importul utilajului, care s-a dovedit a fi mai scump decât se estimase în business-plan  și alte aspecte de legalizare a afacerii, i-au tăiat elanul tinerei. Banii pe care urma să-i valorifice Olga așa și au rămas pe contul organizației, urmând a fi incluși în bugetul de 1 mln 750 mii de lei pentru cele 25 de afaceri care vor obține finanțare în anul curent.

Tinerii cu afacerile înregistrate știu mai bine ce vor

Victoria Novac e altă câștigătoare a concursului de anul trecut: ”Am inițiat ”EduJoc” pentru a promova dezvoltarea mintală, învățarea continuă și activă în rândul copiilor. Propunem o gamă largă de jocuri, jucării și resurse educative utile pentru a stimula și valorifica potențialul creativ al copiilor. Organizăm laboratoare de testare a jucăriilor, ateliere de creație, workshop-uri, activități științifice și evenimente artistice prin care copii pot să-și descopere talentele sau să-și dezvolte noi pasiuni”.

Afacerea familiei Novac este un exemplu de reușită grație concursului. ”Nu credeam la început că vor câștiga, dar au impresionat prin dorința lor și forța de convingere. Au făcut echipă atunci când au prezentat aceste jocuri, un show memorabil.” – spune Aurelia Braguță.

Cuplul Novac avea afacerea deja înregistrată, respectiv aceștia  știau exact pentru ce să folosească cei 100 mii de lei care le-au revenit pentru locul I în concurs.

Start-up-urile … problematice

Lecția  pe care au învățat-o organizatorii și susținătorii concursului de business-planuri în cei 10 ani de competiție ar fi:

”Cu mici excepții, cei care încep de la zero sau vin în concurs ispitiți de fondul de premiere,  sunt foarte problematici, iar cei care aveau afacerea începută și aplică pentru a câștiga bani pentru investiții în dezvoltare, au altă motivație. De regulă, cei din urmă cheltuie banii în primele 2 săptămâni, au contracte încheiate. Știu ce vor.

Mulți pierd din entuziasm o data cu înmânarea voucerelor sau îi demoralizează problemele care apar în primele luni de activitate în sectorul real. Cred că la anul vom evita să dăm prioritate  start-up-urilor.” – spune Aurelia Braguță.

Prea buni pentru asemenea concurs?

Pe de altă parte, sunt și tineri care știu precis ce vor, așteaptă cu nerăbdare cel mai prestigios concurs de business-planuri pentru tineri, dar anume această meticulozitate se pare că le joacă festa.

Corina M. spune că și-a urzit mai bine de un an în minte business-planul, care constă în prestarea de servicii de PR și publicitate și ”încă ceva”, cu argumentare socială și economică bine cântărite. A lăsat un job de curând pentru a-și înregistra afacerea și a-i acorda tot timpul. Banii pe care îi avea agonisiți i-a cheltuit pentru dotările inițiale și pentru achiziționarea unei platforme virtuale pe care o consideră prioritară, dar speranța cea mare era în concursul de business-planuri pentru tineri:

”Am aplicat în termenii prevăzuți de regulament, am completat corect formularul, dar nu m-am regăsit în listă barem pentru primul interviu.  M-am dezamăgit. Am insistat să mi se explice și iată ce mi s-a scris: ” Noi nu negăm că această idee este bună, dar putem  să vă zicem că multe idei care nu au trecut la următoarea etapă sunt cele care vor reuși și chiar sunt în derulare. Doar că unele din ele nu au nevoie de susținerea noastră și pot să se dezvolte de sinestătător…”.  

Accentul european pică pe afaceri cu valoare adăugată

În context, prezent la începutul acestei săptămâni la Chișinău, Ministrul Fondurilor Europene al României, Eugen Teodorovici, a menționat cu referire la experiența țării sale în încurajarea tinerilor de a se lansa în afaceri:

„Contează proiectele care au valoare adăugată în economie. România a finanțat multe proiecte, astfel a pierdut bani, a finanțat frizerii, florării, servicii auto, tot felul de prostii de genul acesta.  De ce sunt prostii? Pentru ca nu au impact pentru comunitatea întreagă, au doar pentru un segment foarte îngust. Punem accent pe idei care aduc valoare adăugată, servicii care rezolvă o problemă de importanță națională sau chiar mondială. ”

CNBP la 10 ani  – bani mai mulți și monitorizare mai strictă

Între timp, potrivit organizatorilor, CNBP,  40% din afacerile care au beneficiat de susținerea proiectului prioritar în spațiul rural, țin de domeniul serviciilor, restul - producere. Din 2012 formatul concursului s-a schimbat. Bani se dau mai mulți, dar și monitorizarea e una mai strictă, inclusiv din partea susținătorilor proiectului. 25 de business-planuri vor obține finanțare în urma concursului din anul curent, sumele planificate variind între 50 și  250 mii de lei.

Prezentarea publică a business-planurilor finaliștilor CNBP 2014 va avea loc în luna iunie.

Doar 30% din banii acordați pentru afaceri, urmează să fie rambursați,  și se va face timp de 1 an, din veniturile acumulate de tinerii antreprenori.