De obicei, scenariul e următorul: aplică pentru una dintre facultăţi şi acasă, dar şi în România. Apoi, de cele mai dese ori face alegerea în favoarea României, mai ales dacă i-a picat norocul pentru o specialitate râvnită şi fără taxă. Întrucât totalurile admiterii la universităţile din România sunt afişate mai târziu, pe la mijloc de septembrie, universităţile din Moldova se trezesc cu goluri importante, de ordinul sutelor, în listele grupelor de anul I şi cozi imense la serviciile Studii, de unde se retrag actele.

Totul se întâmplă în contextul majorării anuale a numărului de burse acordate de către statul român cetăţenilor moldoveni, dar şi al scăderii constante a pretendenţilor români la studii în propria ţară.

Ultimul raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE) arată că doar 10% dintre studenţii moldoveni sosiţi în România aleg să se întoarcă în ţara natală după încheierea studiilor, considerând că actualele burse de patru ani acordate acestora ar trebui înlocuite cu scheme de mobilitate cu o perioadă mai scurtă.

Și Consiliul Rectorilor din Moldova și-ar dori ca să se pună un accent mai mare pe mobilitate academică de scurtă durată, discutând aceasta în cadrul unei întâlniri cu reprezentantul  Departamentului Politic pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al MAE, România.

Doar că burse mai puține nu au fost acordate, polemica reducându-se la lansare, în campania electorală, a unui  sistem de burse de mobilitate între România şi R.Moldova, la ea urmând să participe, în regim de reciprocitate, instituţiile de învăţământ superior de pe cele două maluri ale Prutului. Potrivit unui responsabililor  Ambasadei României în R. Moldova, începând cu anul universitar 2014 - 2015, în învăţământul superior de stat din România, (pe lângă cele cca 5000 de burse anual) vor mai fi şcolarizaţi pe locuri subvenţionate, cu bursă, 72 de studenţi din R. Moldova, pentru studii de scurtă durată (de la o lună până la cinci luni).

Basarabenii își exprimă vag intenția de a reveni în țară după experiența din România

Într-o farmacie din București le-am cunoscut pe Mihaiela și Irina. Fetele au fost colege de clasă la Chișinău. Ambele au ales să urmeze farmacologia doar că Irina la Chișinău, iar colega sa -  în România. După absolvire, Mihaiela și-a invitat colega la București, unde salariul de farmacistă este de trei ori mai mare decât la Chișinău.

 „Aş fi rămas acasă. Chiar îmi găsisem un job în capitală”, a spus aceasta. „Problema e că slariul pe care mi-l ofereau acolo este prea mic faţă de costuri. Eu, aici, cu salariul pe care îl am, care nu este foarte mare raportat la piaţa de salarii, îmi permit totuşi să mă întreţin. Acolo nu ştiu cum aş fi reușit. Costul vieţii în Republica Moldova este acelaşi cu cel al României, însă salariul este mult mai mic”, a conchis tânăra, care s-a stabilit în România împreună cu familia. Soțul ei, electrician de meserie, la fel are oferte mai avantajoase financiar.

La Asociația Studenților Basarabeni, în București  am vorbit cu Veniamin Roșca. Tânărul a abandonat, după un an de studii, facultatea de Drept la USM în favoarea Dreptului la o universitate din București.

 „Am considerat că îmi va fi  greu în Moldova. Sunt altfel, gândesc altfel, vreau altceva. Știu că voi absolvi aici, dar nu cred că voi rămâne aici.  Iar acasă nici măcar părinţii nu mă încurajează să revin”, a menționat tânărul, care regretă cel mai mult pasiunea pentru teatru, căreia deplasarea i-a pus punct la Chișinău. 

În România, ca și în Republica Moldova tinerii aleg specialități ”în vogă”

Ca și în RM, statul vecin finanţează anual de la buget mii de locuri la facultăţi  cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, medicină. În ultimul timp se insistă mult pe IT, dar și în pedagogie. Țara duce lipsă acută de cadre în acest sens.  Însă cât de mult compatibilizează universităţile de pe ambele maluri ale Prutului cu piaţa muncii? Îşi găsesc miile de absolvenţi care ies de pe băncile facultăţii un loc de muncă în domeniul studiat? Datele de la instituţiile care se ocupă de calitatea învăţământului, obţinute de către jurnaliștii români, arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. În Moldova astfel de statistici nu sunt.

Ultima cercetare despre structura absolvenţilor din România, realizat de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior pentru anul 2012, arată că studiile în ştiinţe sociale, drept şi bussiness reprezintă 53,4% în facultăţile din România, comparativ cu 35,6% cât este  valoarea medie în ţările europene. Studiile în inginerie, construcţii şi industrie reprezintă 17,3%, faţă de 12,9% - cât este media europeană.

Acelaşi document relevă că universităţile din România se află sub media europeană în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor în alte domenii care sunt importante în Uniunea Europeană. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă 1,8% faţă de 9,5% cât e valoarea medie europeană, ştiinţele umaniste şi artele -7,7%, faţă de 11,6% media europeană, ştiinţele exacte -matematică, informatică - 4,4%, faţă de  media de 9,2%, şi sănătatea şi asistenţa socială -10 %, faţă de  media europeană de 15,4%.

Respectiv, constată guvernanții români, finanţarea de la buget ar trebui făcută prioritar  pentru ştiinţele exacte, ştiinţele naturii, ştiinţele agricole, medicină veterinară, educaţie fizică şi sport şi sănătate. Acestea nu sunt domenii la care s-ar face cozi la admitere în perioada admiterii nici în Republica Moldova.

Vedeta ultimilor ani, JURNALISMUL

Criza economică a dus la o scădere generală a locurilor de muncă disponibile în diverse domenii, oferta universităţilor, însă, nu a scăzut. Cel mai bun exemplu este jurnalismul şi ştiinţele comunicării. Facultăţile de jurnalism în România oferă anual 2.000 de locuri. Și în RM specializări în acest sens oferă cel puțin 5 instituții, plus o Școală de Studii Avansate în Jurnalism.

Anul acesta în RM jurnalismul a fost pe locul patru în topul preferințelor candidaților la studii. În România situația e și mai confuză: un concurs de 10 cereri pentru un loc bugetar la jurnalism.

„Programele de jurnalism, comunicare şi relaţii publice au fost vedetele perioadei anilor 2000, dar se simte iarăși o întețire a cererii. Noi am realizat un studiu și am observat că doar 30% dintre asolvenții noștri își găsesc un loc de muncă în redacții. Alții se reorientează. Și aceasta nu cred că e rău. Oricine are dreptul să se reprofileze. Un jurnalist bun este o găselniță pentru serviciul de PR, nu și invers”, spune Alexandra Mărgărit-Enescu, profesoară la Universitatea Hyperion din București, dar și comunicator în serviciul de presă al Guvernului român.

”Universităţile sunt preocupate de piaţa muncii, dar dacă există cerere, atunci ele sunt tentate să ofere cât se cere. Proiectele de interelaționare cu angajatorii dau valoare adăugată instituției. Noi avem mai multe astfel de proiecte de implicare a studenților în activități practice și aceasta a sporit imaginea și atractivitatea noastră”, remarcă Ion Marin, decanul Facultății de Jurnalism, Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Hyperion din București, adăugând că grație unor astfel de proiecte jurnalistice, dar și al dotărilor, facultatea atrage și studenți străini, care inițial au aplicat pentru jurnalism la alte universități.  

Indirect, domnia sa recunoaște că universităţile sunt mai atente la intersele lor de a rezista, decât la interesele studenţilor de după absolvire.

Educația în RM, mai bunicică în statistici

Gabriel Giurgiu, realizator și prezentator al magazinul de reportaje pe teme europene adunate  în emisiunea “Europa mea”al  TVR , spune că rămas impresionat de performanțele învățământului moldovenesc. El a vizitat mai multe instituții de pe malul stâng al Prutului, în realizarea emisiunilor sale, dar a și comunicat cu jurnaliști și studenți din RM în cadrul mai multor proiecte europene.

”Aveți studenți buni, spune el, - și  perspectivă bună. Am vizitat ASEM-ul vostru. M-a impresionat Maison du Savoire. De fapt, oamenii competenți sunt cei care dau valoare reformelor și parcursului” – menționează jurnalistul specializat pe europenizare.

Impresia acestuia este completată de raportul realizat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) intitulat „Situația Populației Lumii 2014 – puterea a 1,8 miliarde: adolescenți, tineri și transformarea viitorului”, prezentat pe 18 noiembrie la New York.  În R. Moldova se cheltuie pentru educație peste 7% din venitul statului, aproape de patru ori mai mult în comparație cu alte state din Europa de Est și Asia Centrală. În clasamentul care include 18 state, R. Moldova ocupă poziția a doua la capitolul investiții în învățământ. România se regăsește abia pe poziția a 11-a, iar la coada topului se află Armenia și Georgia unde pentru studiile tinerilor sunt alocate doar în jur de 2% din bugetele statelor.

Raportul scoate în evidență faptul că în Republica Moldova se investește mult în educația tinerilor, doar că ”studiile nu sunt de o calitate prea înaltă”.

În completare, RM nu are deocamdată vreo instituţie pe poziţii în topuri internaţionale, dacă e să ne referim la învăţământul universitar. România, la rândul ei, are două universităţi în ultimul top 500 realizat de Comisia Europeană (Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, dar şi una în Topul Internaţional al Universităţilor pe Specializări - QS World University Rankings by Subject 2014 – Universitatea din Timişoara.

În medie, 16 500 lei cheltuie statul nostru pentru instruirea anuală a unui student

E mult, puţin sau suficient? Rata angajabilităţii absolvenţilor, absorbţia de către piaţa muncii ar fi miza profitului de pe urma acestei investiţii.

Unica cifră cu care putem opera aici este cea furnizată acum doi ani de către agenţia IPN (InfoPrim Neo): 38% dintre tinerii absolvenţi îşi găsesc un loc de muncă imediat după absolvirea universiţăţii (Ciclul I). În lipsa unei statistici naţionale, unele instituţii de învăţământ superior sondează desinestătător pretenţiile de angajare a tinerilor imediat după absolvire, dar sensibilitatea acestora la ofertele existente pe piaţă.

46% dintre absolvenţii ASEM sunt deja angajaţi la finele ciclului I, Licenţă. Alte 20% dintre respondeţii unui sondaj realizat în vara anului acesta arată că proaspeţii economişti au oferte de angajare, dar că acestea nu le convin din varii motive, principalul fiind salariul iniţial.

„Este o statistică bună, menţionează rectorul ASEM, Grigore Belostecinic. Mingea e de partea angajatorului. Pentru o mai bună comunicare între noi, instituţia de învăţământ, student şi angajator, i-am invitat pe ultimii la dezbateri, pe domenii de interes pentru a afla ce-şi doresc aceştia de la un proaspăt absolvent? O să vă spun că nici ei nu știu prea bine ce și-ar dori.”

E dificil, dar nu imposibil  de împăcat  oferta cu cererea

Piaţa muncii e în continuă schimbare. „Nu avem cum să ştim exact de câţi contabili, finanțişti, agenţi de turism, jurişti, manageri, specialişti în marketing sau în IT vom avea nevoie peste un an, doi.  Şi nimeni nu o să măsoare această cerere. Accesaţi site-urile specializate şi o să vedeţi zeci de întreprinderi care anunţă cerere acum, când se invocă prea mulţi economişti şi jurişti”, susţine preşedintele Consiliului Rectorilor din RM, Grigore Belostecinic.

El spune că la ASEM se ţine cont de nevoile pieţei muncii, dar şi de vectorul European al ţării noastre: “Există necesitatea unor specializări mai înguste, precum managementul proiectelor, aspecte ale comerţului european în condiţiile interesului ţării noastre pentru integrare. Un student bun, va absolvi ASEM-ul cu abilităţi sigure de a-şi deschide propria afacere. Mai mult, o poate iniţia asistat, chiar în Incubatorul de Afaceri de pe lângă instituţie. Totodată, înfiinţăm noi specializări solicitate pe piaţa muncii şi care asigură o finalitate prin angajarea absolvenţilor noştri, spre exemplu în domeniul alimentaţiei publice, în domeniul IT.  Suntem flexibili”, a spus rectorul. 

Şi reprezentanţii Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice de la Chişinău susţin că analizează permanent evoluţiile şi tendinţele din domeniu. “Suntem fideli specializărilor care ne-au consacrat, dar trebuie să înţelegem că se impun obiecte noi care să reducă din vulnerabilitatea artiştilor în societatea contemporană. Nu este suficient să creezi, e şi necesar să plasezi produsul artistic pe măsura valorii” – menţionează doamna rector a AMTAP, Victoria Melnic.

Nu există însă statistici naţionale pe domenii de specializare a numărului de absolvenţi care au reuşit să se angajeze. De asemenea, nu există nici statistici cu privire la şomajul în rândul absolvenţilor de facultate pe specializările/domeniile din care provin absolvenţii.

În Moldova sunt 28 de instituții de învățământ superior și un pic peste 95 mii de studenți care învață aici. 70 la sută dintre studenți sunt concentrați în 4 centre universitare publice: USM, USMF ”Nicolae Testimițeanu”, UTM și ASEM. 

 

***

Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.