Colegiul „Mondostud-Art" şi-a început activitatea în 2002. În total au absolvit instituţia 102 de specialişti-bijutieri şi alţi 18 urmează să-şi susţină proiectul de diplomă în această primăvară. Aceasta presupune crearea unei bijuterii sau a unui set, de obicei din argint. Pentru o lucrare studentul are nevoie de aproximativ două luni şi multă inspiraţie.

Răbdare şi multă migală - primele simptome de bijutier

Studenţii instituţiei au un profil aparte. Denis Şohirev, are 30 de ani şi este din Rusia. Despre colegiu a aflat întâmplător, pe internet. În Rusia nu şi-a dorit să înveţe, deoarece este foarte scump. Ne-a mărturisit că a schimbat mai multe job-uri, a lucrat şi pază de corp, iar în ultimii15 ani face naveta Moldova-Rusia. Din toate meseriile pe care le-a practicat spune că abia aici s-a regăsit. Deşi îi solicită mult timp, o face cu plăcere, nu lipseşte de la ore şi, mai nou, e olimpic la desenul liniar.

„Îmi place foarte mult să creez, să mă joc cu mărunţişuri. Este o meserie ce îţi solicită nervi tari răbdare şi multă migală. În sfârşit fac ceea ce îmi place cu adevărat. Cel mai probabil, după absolvire mă voi întoarce în Rusia, acolo şansele sunt mai mari pentru angajare", spune Denis.

Un alt student, Ruslan Balaci, de 37 de ani, specialist în biochimie, economist în formare, a revenit în ţară după şapte ani petrecuţi în Franţa. Aici studiază arta bijuteriei pentru că e unul dintre cele mai în vogă hobby. Studiile şi le-a continuat în Franţa specializâdu-se în gemologie, ştiinţa ce se ocupă cu studierea pietrelor preţioase. În RM o astfel de specializare lipseşte şi este o noutate pe piaţă. „Scopul meu este să aduc ceva nou. Curând va fi lansat un proiect educativ care implică creaţie şi cunoştinţe. Este o meserie rară, dar neobişnuită şi eu sunt om care vrea să ştie tot. Cu siguranţă nu mă voi opri aici cu studiile", spune Ruslan.

Cu mâinile "bătătorite", problema e să-i scoţi nu să-i aduci în atelier

Majoritatea spun că au ales meseria de bijutier în baza recomandările prietenilor sau a absolvenţilor. Pe unii părinţii i-au adus aici „la tratament" şi ocupaţie. Fiecare dintre ei au motive personale de a alege o meserie atât de rară şi neobişnuită. Aurel Malairău, fecior de avocat, spune că este un lucru profitabil, „aurul la noi este preţuit, iar bijutieri sunt prea puţini". Cristian Racu, fiu de medic, a ales meseria respectivă deoarece pe piaţă nu există concurenţă, iar munca, cât de grea şi migăloasă nu ar fi, merită din plin, datorită creativităţii şi unicităţii.

Profesorul de specialitate, Andrian Ceban, absolvent al primei promoţii se mândreşte cu studenţii săi, şi vine cu mărturii - lucrări ale studenţilor afişate în revista colegiului. „Aceasta este o meserie mai mult pentru suflet. Ca să devii un bijutier bun, e nevoie de dorinţa de a crea, e ceva lăuntric. Trebuie să ai gust, imaginaţie bogată şi rafinament", mărturiseşte profesorul.

„Este o meserie ce te captează cu trup şi suflet. Aici nu se întâmplă ca cineva să lipsească, problema e să-i scoţi din atelier. Cu mâinile bătătorite, nu se lasă ...sunt studenţi unici", adaugă directorul adjunct Larisa Ceban.

Despre sacrificii, studenţi străini şi ateliere de prestigiu...

Chiar dacă este o meserie pur-bărbătească, găsim aici şi două domnişoare: Marina şi Anastasia. Fetele visează să ajungă mari specialiste bijutiere. Au renunţat la manichiura perfectă doar pentru a crea bijuterii ce bucură orgoliul femeiesc şi captează privirile bărbaţilor.

La moment în colegiu sunt două grupe ce deprind arta bijutierului, cei care vin după studiile gimnaziale şi cei care vin după clasa a 12-a, aceştia din urmă studiază doar doi ani şi doar specialitatea. Printre studenţii moldoveni, se găsesc şi studenţi străini care vin din Rusia, Cehia, Slovacia, Franţa, Anglia.

Absolvenţii în mare parte ajung să creeze în atelierele din Rusia, Italia, Germania, astfel în ţară e chiar un deficit de specialişti, potrivit directorului adjunct Larisa Ceban. Cei care rămân aici, se aventurează şi îşi deschid propriile afaceri.

Dedicaţii speciale pentru mama şi tata

Fiecare bijuterie confecţionată de studenţi ascunde o istorie de viaţă. Majoritatea lucrărilor de diplomă sunt dedicaţii speciale pentru părinţi, prieteni, iubite, oameni dragi. „Este o specialitate ce creează frumuseţe, un meşteşugărit ce transmite emoţie, noi pregătim specialişti desăvârşiţi", spune directorul colegiului Victor Sâlii.
Unii vin aici după lungi căutări, alţii sunt aduşi de părinţi, în căutarea de refugiu şi tratament emoţional pentru copiii lor, dependenţi de internet sau vulnerabili social. Lucrările finale încununează opera unui nou început pentru un copil, un „rătăcit", un părinte disperat. Lacrimile, la susţinerea publică, sunt de obicei - de fericire:

Autorul acestei lucrări e un student cu handicap, un băiat impulsiv, nervos. Mama a decis că o astfel de ocupaţie, i-ar putea deveni meserie şi i-ar fi leac pentru crizele care deveneau tot mai dese. Setul din inel şi cercei reprezintă un omagiu adus mamei acestuia. „Triunghiul este simbolul credinţei, iar sufletul meu este negru ca emalul acesta, îi mulţumesc mamei pentru tot ce-a făcut pentru mine". A fost explicaţia autorului.

Acest set reprezintă o dedicaţie pentru tata. Potrivit directorului adjunct, Larisa Ceban, studentul care a creat aceste bijuterii era dependent de jocurile pe internet, petrecea zile întregi fără să comunice cu cineva şi practic nu ieşea din casă. Tatăl său l-a purtat pe la mai multe instituţii, au ajuns şi în cazarmă, dar fără rost... până în ziua în care s-au văzut aici. Studentul a ajuns printre cei mai pasionaţi de tehnica bijuteriei. Iar setul final reprezintă meseria tatălui, care este pilot de curse, astfel în designul bijuteriilor apare imaginea unui volan de maşină, iar mesajul fiind, „mulţumesc tatălui meu c-a făcut om din mine".

Marea problemă - lipsa căminelor şi locurilor bugetare

Potrivit directorului colegiului, Victor Sâlii, lipsa de locurile bugetare şi de cămin pentru instituţie limitează accesul altor copii talentaţi, dar în criză de mijloace, la studii aici. „Am trimis numeroase scrisori la Ministerul Educaţiei, dar nu am primit niciun rezultat. Specialităţile noastre cer cheltuieli mari, iar mulţi copii care vin de la sate, poate sunt foarte talentaţi, dar nu toţi dispun de 6000 de lei pentru contract". Şi aceasta în condiţiile în care profesia de bijutier e printre cele mai rare şi care nu te lasă şomer.

Şi remunerarea specialiştilor în Moldova e o problemă. Salariul mediu al unui bijutier este de 5.000 de lei în Moldova, de cinci ori mai mare în Rusia şi de zeci de ori mai mare în Europa.