- Doamna Brăguța, tocmai ați prezentat aici, la "Youth Entrepreneurship in a Modern Society", proiectul unei Școli de formare continuă. De ce și pentru cine?
- Școala este pe lângă ASEM și e de business și economie la orice vârstă. La noi poate veni oricine: studenți, angajați, profesori, pentru a se perfecționa sau a dobândi alte calificări necesare profesiei lui. Din moment ce ești în câmpul real, trebuie să ai unde să te califici mai aprofundat. Deci, cursurile școlii sunt adresate angajatorilor, cei care vor să participe la perfecționarea angajaților, dar si pedagogilor care predau economia în școli. Cea din urmă este o directivă la care ne gândim intens. Totodată, Școala este o umbrelă pentru cinci centre care deja activează cu succes la ASEM: Centrul de Instruire și Consultanță în Afaceri (MACIP); Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice (CDEAP); Centrul de Instruire Contabilă (CIC); Centrul de Instruire Lingvistică (CIL); Școala Superioară de Turism și Servicii Hoteliere (ȘSTSH).

- O să continuați cu proiectele ANTIM (Asociația Națională a Tinerilor Manageri), mai ales concursul ideilor de afaceri pentru tineri?
- Concursul de business planuri pentru tineri l-am sistat pe o perioadă. Finanțatorul principal s-a retras din Moldova. Marea problemă este să găsești resurse financiare. E ușor să anunți concurs, dar beneficiarii să nu primească bani. Nu are rost și nici nu e corect. Toată lumea vrea bani și…cât mai repede. Proiectul nu primește finanțare din 2015. Ultimii doi ani, l-am organizat din banii care erau rambursați. Or, condiția era că beneficiarul obținea o sumă de bani, dar după un an de zile, rambursa 30%.

- Ce alte evenimente importante aveți în vizor?
- Ne axăm pe acțiuni utile. Vara organizăm o școală ce ține de antreprenoriatul social, orientare profesională sau angajare, toamna este organizat forumul antreprenorilor.
Acum, o să lansăm un ciclu de instruiri pentru inițierea în afaceri. Poate veni oricine care are o idee de afaceri și vrea să scrie un business plan. Nu știm dacă va fi contra plată. Până la urmă e mai ușor să găsești bani pentru instruire, decât bani pe care să-i oferi pentru afaceri. Instruirea nu este atât de costisitoare. Putem stabili o taxă simbolică, 200 de lei doar pentru a responsabiliza oamenii. Trainerii oricum îi plătești, fie că vin 3 participanți sau 100. Nu contează că noi pierdem o mie de lei, contează cei 200 ai lui. Am observat că oamenii nu prea vin. Am avut cazuri când omul zice că vine și într-un final nu mai vine. Le zici că le asiguri totul, și masă, și cazare … și nu vin. Nu sunt responsabili Atunci ce faci? Din moment ce te-ai angajat, fii bun și mergi mai departe!

- Cu ce impresii ați rămas de la "Youth Entrepreneurship in a Modern Society", Forum Internațional? Ce-a fost nou?
- E pentru prima oară când am organizat un forum internațional. Printre noutăți a fost panelul despre inițierea afacerii în zone de conflict. Am avut tineri din Donețk (Ucraina) și Georgia care au vorbit despre riscurile de a deschide o afacere în aceste zone. De 6 - 7 ani, UE pompează bani în zona Transnistriei pentru ca tinerii să inițieze afaceri. Au fost prezenți și tineri din partea stângă a Nistrului. S-a vorbit despre exportul pe piața europeană.
Tinerii parca vor, parcă nu… ori sunt prea ocupați, dar au venit mai puțini. Asta e marea noastră problemă. Lumea pleacă. În 2015, am avut 300 de aplicări. Am ales doar 150. Din ăștia 150, au venit vreo 55. Anul acesta am introdus o taxă de participare și deja s-au speriat de taxă. Totuși așteptam un mai mare interes din partea tinerilor antreprenori.

- Între timp, s-au schimbat accentele afacerilor inițiate de tineri?
- Se schimbă vectorii. Ei sunt obligați să fie în pas cu noile tehnologii, pentru că altfel pierd trenul. Am avut așa un exemplu că dacă la început de an folosea email-ul pentru afaceri, acum negociază contracte pe telefon sau pe rețele de socializare. S-au arătat ce aplicații se folosesc pentru tranzacții. S-au oferit recomandări foarte utile. Tinerii trebuie să fie mai informați și să aleagă ce este funcțional. Pentru că sunt tehnici, dar ele sunt depășite. Am organizat un speed meeting. De regulă, când mergi la un forum poți comunica cu vreo 3-4 persoane, dar speed meetingul îți oferă șansa să cunoști 40 de oameni. Participanții au interacționat mult și bine. .

- Spre ce afaceri se orientează tineretul anului 2017, în ce domenii?
- Unii sunt pasionați de agricultură, alții de IT. Am avut și o expoziție de afaceri ECO. Cei care se aventurează în afaceri, sunt, de obicei, cu fixul pe propria idee și va face ce vrea. Au fost cazuri când fermele cu prepelițe au dat greș, iar tânărul antreprenor vrea să deschidă anume o fermă de prepelițe. Nu poți să zici că nu merge. Depinde ce resurse are. Am avut așa un caz….se adoptase legea privind interzicerea pungilor de plastic. Ulterior, 30% din afaceri se focusau pe producerea pungilor alternative. Nu poți să interzici, îi lași să încerce….Mămicile care sunt în concedii de îngrijirea copiilor sunt foarte creative. Își fac o pagină pe FB și își promovează produsele. Ideile sunt diferite. Fiecare idee e văzută diferit de fiecare dintre noi. Tinerii, în esență, chiar dacă te ascultă, fac ce vor. Pentru că așa se recomandă, să asculți pe toți, dar să faci așa cum vrei tu. O să procedeze astfel până la primele eșecuri, din care să învețe. După vreo jumătate de an, vin și zic că ”trebuia să vă ascultăm” 

- Ce trebuie să cunoască tinerii care lansează afaceri în Moldova?
- Pasul cel mai important este să se gândească cine ar putea să-l îndrume. Să aibă un mentor, un tutore. În al doilea rând, să se informeze bine. Noi toți vrem multe, dar poate nu e momentul potrivit, poate că piața nu e pregătită pentru produsul respectiv. Trebuie să faci o cercetare de piață. Să aduni impresii despre ceea ce vrei să faci. Cu producerea e mai greu. Comerțul e mai ușor…..
Nu contează ideea, contează să crezi în ea și să anticipezi niște lucruri. Te ții nu doar cu visele, trebuie să și planifici anumite lucruri.

Corina Morozan