Mahbub Islam este din Bangladesh, venirea în Moldova îi oferă un nivel de educaţie mai înalt, noi oportunităţi şi un început de a ajunge acolo unde îşi doreşte şi anume să studieze la Universitatea din Oxford, Marea Britanie. La fel ca şi colegul său din India, Narinder.

În ciupici de vară...în loc de cizme de iarnă

Una din problemele cu care se confruntă de când sunt aici este limba, pe care n-o înţeleg, în schimb folosesc engleza ca mijloc de comunicare, deşi spun că studenţii moldovnei nu cunosc engleza, astfel nu pot comunica eficient. O metodă care nu dă greş niciodată este limbajul trupului şi semnele pe care le folosesc atunci când vor să ştie cum te cheamă.

Pe lângă obstacolele de comunicare, adaptarea la o nouă ţară, noi obiceiuri - frigul, zăpada, viscolul este cel care le dă mari bătai de cap. Venirea de la 25 C de grade la -20 C este un şoc pentru ei. Mulţi s-au ales déjà cu viroze, exemplul studentului din India, Prince, care « a înhăţat-o chiar din primele zile ». Alţii au venit în ciupici de vară, în loc de cizme de iarnă. Cu toate acestea sunt rezistenţi, iar profesorii au grijă să-i ajute cu vestimentaţia de iarnă.

Carnea de capră la mare căutare...

Toţi sunt cazaţi la căminul universitar al instituţiei gazdă. Nu sunt încântaţi de condiţiile din cămine. La bucătarie mai tot timpul e mizerie, iar toaleta nu are uşă. Le-a fost de mirare şi că apa se dă pe ore, de la 6 la 10 dimineaţa si apoi seara. Cu toate acestea sunt multumiţi şi nu se plâng. Cel mai mult în Moldova le place mediul ambiant, oamenii, produsele alimentare, preţurile cărora sunt mult mai joase decât în Bangladesh sau India. De asemenea, au fost fascinaţi de sistemul de transport public de la noi.

Au ales Moldova, pentru că, spun ei, condiţiile şi oportunităţile de studiere sunt mai bune decât în ţara de origine. Nu au reuşit să vadă mare lucru, înafară de universitate şi căminul unde sunt cazaţi, dar speră să vadă Chişinăul. Problema deocamdată e « Ce fac dacă mă rătăcesc? » Ceea ce ţine de bucătărie, o altă problemă este carnea de capră, mai bine zis - lipsa ei. Nu o pot găsi şi o înlocuiesc cu carnea de pui, de care s-au săturat.

"Loiali, educaţi...moldoveni de-ai noştri"...

Liliana Vicol, conferenţiar universitar la catedra comunicare economică spune că aceşti studenţi sunt motivaţi să înveţe limba, "sunt bravo, loiali, educaţi, sunt deja... moldoveni de-ai noştri. Până la urmă nu contează cum eşti, ce culoare îţi este pielea sau ce limba vorbeşti, dreptul la educaţie este egal pentru toţi".

Galina Radu de la catedra Comunicare Economică spune că sunt nişte copii într-o ţară străină. „Ei sunt grijulii, prietenoşi, sufletişti. În una din zile doi studenţi au venit la mine şi mi-au spus c-au salvat o bătrânică, acesteia i s-a făcut rău şi a căzut jos. Majoritatea treceau pe alături, dar ei au chemat salvarea, neştiind bine limba". Galina Radu a menţionat că odată ce se va încălzi puţin, vor avea multe excursii. De curând au fost împreună la METRO.

Aceştia urmează să studieze opt luni la ASEM, contra unei taxe de 800 de euro. În primele luni vor studia limba româna şi vor încerca să depăşească bariera culturală. Din martie ei vor face geografie, matematică şi vor deprinde terminologia economică. Vârsta media a studenţilor străini este de 21 de ani.

În total la ASEM îşi fac studiile 139 de studenţi străini, dintre care 72 sunt la licenţă, 16 studenţi îşi fac studiile la masterat, 22 se pregătesc pentru a deveni doctori în ştiinţe economice, iar 29 învaţă în anul pregătitor. Majoritatea vin din Rusia şi Ucraina, dar sunt şi studenţi din Belarus, România, Georgia, India, Nepal, Turcia, Nigeria, Liban, Bangladesh, Sudan, Turkmenistan şi Azerbaijan.