Chiar dacă li s-a permis, universităţile nu vor organiza examene de admitere la universităţi. „De ce să-i stresăm pe candidaţii la studii, din moment ce aceştia tocmai au susţinut BAC-ul", spun responsabilii de la USM. Rectorul ASEM, Grigore Belostecinic vine cu argumente în plus : „Noi şi aşa ne confruntăm cu scăderea numărului de candidaţi la studii. Motivele sunt demografice, dar şi concurenţa mare pe piaţa serviciilor educaţionale, inclusiv din exterior. Nicăieri în Europa nu se susţin examene de admitere la facultate. Intră cine vrea, absolveşte cine poate!"
Probe la admitere se organizează, deci, doar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Normal, „dacă mama crede că ai talent, trebuie să-i convingi de asta pe membrii comisiei de admitere", ne spune amabil o doamnă de la AMTAP.
De la buget mai puţin, la contract suficient de mult
Conform Planului de admitere pentru 2012, la studii universitare, Ciclul I, Licenţă vor fi înmatriculaţi 20.665 de candidaţi, cu 2 681 mai puţin decât anul trecut. În schimb, concurenţa pentru locurile bugetare va fi mai mare. Doar 6 745 de locuri sunt oferite cu finanţare de la bugetul de stat.
Cele mai multe locuri bugetare sunt la medicină, dar şi la facultăţile ce ţin de studierea limbilor: la medicină generală - 385, limbi şi literaturi - 285, limbi moderne - 215, pedagogia învăţământului primar - 150. Guvernul a decis anul acesta să suplimenteze numărul de locuri bugetare pentru specialităţile de ţin de Tehnologii Informaţionale - cu peste 200. A făcut-o însă din contul „drept-ului" şi a altor specialităţi percepute în societate ca „generatoare de şomeri".
Între timp, universităţile spun că nu au majorat costul contractelor, „chiar dacă situaţia o cere". Actualmente cele mai scumpe contracte sunt la stomatologie - 20300 de lei pe an (USMF «N. Testemiţanu»). Urmează în top AMTAP - cu 17 000 lei pe an (la canto academic şi dirijat orghestral). La ASEM, ca şi la UTM preţul unui contract variază între 5.500 şi 8 000, iar la Universitatea Pedagogică contractele rămân a fi cele mai ieftine: de la 4 000 la 5 600 de lei, în funcţie de prestigiul specialităţii.
Universităţile s-au dotat cu specializări «în vogă»
După ce, în ultimii ani, mai multe universităţi au deschis specializări noi, cum ar fi Contabilitatea sau Dreptul de ramură, în funcţie de cererea de pe piaţă, anul acesta nu este o excepţie.
Universitatea Tehnică propune pentru 2012 specializări noi precum «Securitate Informaţională», „Ingineria şi tehnologia transportului feroviar", iar Academia de Studii Economice şi-a dotat laboratoarele şi admite în premieră studenţi la specialitatea „Tehnologia produselor alimentare", precum şi la „Securitate Informaţională" şi la „Tehnologii Informaţionale".
Şi USM invită tinerii să studieze, în premieră Securitatea, doar că ecologică, şi 2 - Protecţia plantelor. 20 de tineri naturalişti o pot face chiar finanţaţi fiind de buget.
„Cămin ne daţi?"
Este una dintre primele întrebări pe care o adresează candidaţii la studii, dar şi părinţii acestora. Practic toate universităţile de stat din Moldova au cămine, în care sunt cazaţi obligatoriu studenţii anului I admişi la buget, ulterior şi cei din anii II şi III, «dacă învaţă şi se poartă bine», ne-au declarat şefii de gospodărie ai instituţiilor. Taxele de cazare în cămine variază de la 800 până la 3000 de lei pe an, în funcţie de comodităţi. Cele mai dotate cămine sunt cele ale Universităţii de Medicină. Taxele aici sunt, corespunzător, mai mari.
Vreţi şi burse?
Bursele de stat, din 2007, se oferă studenţilor în funcţie de rating, în baza mediei notelor obţinute de pretendent după fiecare sesiune. Burse nu ajung pentru toţi, în schimb studenţii care învaţă la contract pot beneficia de bursă dacă demonstrează succese mai mari decât colegii lor «finanţaţi de la buget». Mai nou, potrivit ministrului Şleahtiţchi s-ar putea ca locurile la buget să fie redistribuite după fiecare sesiune: «Astfel, BAC-ul va putea asigura doar admiterea la universitate, nu şi o stabilitate pentru 3 - 4 ani de studii. Statul trebuie să susţină competitivitatea», a declarat oficialul. Ce-i drept, oficialul a făcut promisiunea respectivă încă anul trecut.
Bursele de stat sunt de diverse categorii şi încep de la 600 de lei. În plus, mai sunt burse sociale, oferite studenţilor nevoiaşi, burse ale Preşedintelui, Guvernului sau Parlamentului, mai puţine (câte una - două per universitate). De asemenea, prin programe de responsabilitate socială, studenţii cu CV-uri bune pot concura, începând din anul II de studii, pentru burse oferite lunar de unele companii private şi fundaţii. Cele mai râvnite burse extrabugetare sunt cele oferite de Moldcell, Orange, Victoriabank, Familia Sturza, precum şi Bursele de Merit (oferite de Consiliul Rectorilor şi Centrul de Informaţii Universitare în urma unui concurs). Un student bun şi insistent poate ajunge astfel să câştige mult peste 3000 de lei lunar din burse. Dar bun să fie.
„Diplome duble" - AS-ul din mâneca universităţilor
În baza „Procesului de la Bologna" la care Republica Moldova a aderat în 2005, diplomele eliberate de către universităţile noastre sunt recunoscute în lume, mai ales în ţările semnatare ale convenţiei. Unele universităţi au mers şi mai departe, pentru a-i ispiti pe studenţi să vină la ei. În baza acordurilor cu universităţi prestigioase din ţările europene, Universităţi precum ASEM, IMI-Nova sau UTM demarează programe de studii comune. Respectiv, studenţii au posibilitatea de a urma şi programul universităţii din Moldova, dar şi pe cel din Franţa, sau altă ţară, spre exemplu. Studiile, care cer mai multă implicare şi efort, finalizează cu diplome de absolvire a 2 universităţi, deci cu şanse mai mari de angajare.
Detalii, adrese ale universităţilor precum şi alte informaţii utile referitor la admitere găseşti în Ghidul „Studiază in Moldova", chiar aici, pe studenţie.
Galerie foto
