- Andrei, ai venit să înveți a face și administra un business, avându-l deja. Nu te plictisești la ore?

- Afacerea pe care o conduc oferă abilități, Universitatea oferă cunoștințe. Nu le consider de fiecare dată utile, dar sunt cunoștințe pe care e bine sa le ai. Mă plictisesc uneori, văd lucrurile care ni se predau prin prisma afacerii pe care o conduc, mă gândesc de ce am nevoie și de ce nu, identific elemente pe care le-am întâlnit sau pe care nu le voi întâlni, dar sunt conștient că omul trebuie să se dezvolte mereu. Pe lângă teorie, universitatea trebuie să dezvolte o modalitate de gândire și am văzut la ASEM acest lucru. Deci, facultatea este și ea o investiție în lucruri importante, pe care nu le poți învăța singur.

- Te văd foarte ocupat, inclusiv în activități extracurriculare, training-uri și cursuri. Totuși, ce este  prioritar pentru tine?

- Aș vrea ca toate să fie la un nivel, însa din rezultatele pe care le am, timpul pe care îl acord și energia pe care o investesc, prioritatea e de partea companiei mele. Ea îmi consumă cea mai mare parte din timp și de fiecare dată când trebuie să prioretizez task-urile pentru o zi, primele sunt cele ce țin de companie, după care universitatea și deja dezvoltarea personală, proiecte, training-uri.

- Ce dimensiuni poate căpăta afacerea ta, pe măsura orelor pe care le treci la universitate?

- Când am deschis compania, în martie 2013, eram clasa a XII-a, și ideea a fost să merg la facultate cu o companie, astfel ca toată teoria pe care o învăț aici să o pun în practică. Am văzut ce se întâmpla la liceu, ce flux de informații trece pe lângă tine, iar a doua zi - se uită. Eu cred că dacă la universitate, pe parcursul a trei ani, vor fi instrumente, pe care aș putea să le aplic, chiar și idei preluate, dar care îmi vor crește cifra de afaceri, va fi deja o investiție valoroasă. Sunt profesori buni, care chiar dacă nu au cunoștințe practice, le au pe cele teoretice foarte bune și nimic nu te împiedică să le transformi în practică.

- Dar care sunt problemele și succesele unui tânăr antreprenor made in Moldova? Dar a unui student fără afaceri?

- Problema cea mare este voința, curajul. Mulți vor să facă afaceri, au idei bune, dar se tem să încerce, să treacă bariera. Am și eu bariere. Acum jumătate de an mă temeam să deschid o ușă pentru a adresa o întrebare, dar o dată ce încerci, lucrul este făcut, treci la alte bariere!

Eu cred că antreprenorii din Moldova, mai ales cei tineri, nu trebuie să se fugărească după idei inovative, e bine să încerce să vândă ceva, resursele de care dispun să le investească într-un mic proiect. Nu aștepți finanțare, nu aștepți momentul potrivit, dar încerci. Apoi, sunt foarte multe organizații pe care eu le susțin, gen AIESEC, care pot interveni. Dacă la ore vezi partea teoretică, ele oferă posibilitate tinerilor să implementeze în practică cu riscuri minime idei noi.

Problema tinerilor e că nu valorifică cunoștințele. În cei 3 ani de facultate poți paralel investi timp și forțe într-o afacere și înveți cu mult mai mult.

- Dar ce însemnă pentru tine ”Because” și ce ar trebuie să fie pentru oamenii din jurul tău?

- Because este a patra încercare de a mă lansa în afaceri. La început era una ”de rând”, însă am observat că devine o pasiune, devine ceea cu ce aș vrea să mă ocup 3-4 ani. Referitor la cum trebuie să o vadă alții - vreau să o vadă colorată, în primul rând, fiindcă sacii sunt pentru oamenii care prețuiesc partea de odihnă activă. Este obiectul necesar, care ”prinde” în modul de viață a tinerilor de 18-30 ani. Sloganul companiei este: „it's all about the colors you feel”.

- Because este partener unui șir de evenimente pentru tineri, cum a fost să realizezi aceste parteneriate?

- Because produce bean bag-uri. Când ne-am lansat pe piață, eram întrebați ce înseamnă bean bag, cum arată el? Dădeam asociații cu Mojito, Comedy Club, saci moi, „puficuri”, era ceva inovativ pe piața noastră. Din acest motiv noi ne-am propus ca în jumătate de an să facem cunoscut produsul, să permitem la un șir de oameni să stea gratis pe sacii noștri, să-i testeze, să vadă cum arată ei, cât sunt de confortabili, să cunoască denumirea de bean bag, să ne cunoască pe noi ca brand. Iată și nevoia de parteneriate, am căutat evenimentele unde erau grupurile țintă, contactam organizatorii, puneam accent pe un parteneriat câștig-câștig și organizam zonele de relaxare. Au fost niște parteneriate benefice care pe termen lung ne-au asigurat niște relații.

- Cum croiești timp pentru distracții și viața obișnuită pentru 19 ani?

- Eu doar mă distrez, nu știu când lucrez! J Chiar dacă lucrez de la 6 dimineața până la 10 seara, nu este exclus ca, după, să ies la o bere sau să merg la discotecă. Nu vreau să pierd tinerețea prin faptul că fac business. Un om de afaceri trebuie să  știe a se comuta de la om de afaceri la om de familie, de la om de familie la omul care e prieten, la student. Diversitatea contează, când ești doar businessman, riști să pierzi momente ce trebuie trăite. Eu sunt pe calea de a mă învăța să le combin pe toate.

- Și unde te vezi peste 5 ani?

- Peste 5 ani? Ei, acum e 2013, mi-am spus că după licență merg să fac un master peste hotare. Peste 5 ani, mă întorc, și mă lansez cu o companie de construcții. Vreau în 3 ani să fac ca Because să crească independentă de mine, să-mi permit să realizez alte proiecte, vreau să dezvolt procesele din cadrul companiei. Idea cu construcții este un moft, dar lumea se schimbă și nu exclud că voi face saci și la 40 de ani.

- Impulsul tău de energie de unde vine?

- Până la 15 ani eram cu gașca de cartier. Sora mea a fost impulsul meu. Fără ca eu să știu m-a înscris la o tabără, ”Ce? Unde? Cînd?”. M-a sunat: ”Andrei, tu mâine te duci la Ce? Unde? Când”. Ajungând pe malul Nistrului, cu o vreo 20 de oameni,  mai credeam că am nimerit printre niște tocilari, care nu știu nimic de distracție… Ceea ce am înțeles însă, e că stereotipurile încurcă. M-am convins că trebuie să combin distracția cu lucrurile care aduc valoare personalității. De atunci am început să merg la traininguri, cursuri și am tot mers,  ajungând cel mai activ dintre liceeni. Mă cunoștea lumea. Râdeau de mine: „Iar la training ai venit? Ce mai vrei de aici?”. Poate a fost prea multă implicare, dar cred că nu am pierdut timpul degeaba, a fost o investiție pe măsură.

- Crezi că de oameni care să inspire au nevoie tinerii de la noi din țară?

- Da, este nevoie de un om, care să ofere acel șut, după care lucrurile o să meargă de la sine, o să gustați din realizările voastre. Trebuie să prinzi momentul și să muncești, iar succesul este problema timpului. Știu bine că daca ți-ai pus un scop și vrei să-l atingi, atunci tot ce trebuie să faci e să mergi înainte. Atunci și oamenii potriviți o să-ți apară în cale, și cărțile bune și banii. Vine un timp când nu-ți poți permite scuze gen ”nu am bani, cunoștințe, abilități”. Pentru mine banii nu au fost niciodată o problemă, am investit zero lei în Because și compania crește doar pe baza profitului ei, nu am niciun credit. Am restituit toate împrumuturile. Deci, problema nu e în bani. E în idee și curajul de a-i fi devotat. Se găsește totul, atâta timp cât este voință.

- Un mesaj pentru colegii tăi, pentru profesori, pentru universitate?

- Mesajul general pe care eu tot timpul îl transmit este că trebuie să acționeze acum, din momentul în care obții un rezultat, el te motivează și îți dă energie. Foarte mulți oameni așteaptă conferințe, mentori și experți de peste hotare, care să adune 700 de oameni într-o sală, să-i motiveze spre acțiune sau să le spună ce sa facă… Oamenii uită sau nu știu că motivarea reală și constantă vine din rezultate, indiferent care ar fi ele, chiar și negative. Cu o gândire corectă rezultatele negative la fel motivează.

Am observat că o mare problemă a sistemului educațional este lipsa de comunicare a universităților cu companiile. Angajatorii ar trebui să se implice mai activ în formarea curriculei academice, deoarece ei sunt, de fapt, beneficiarii finali ai sistemului.