Studenție "la pachet"
Recomandate
Linkuri utile






Fii fan pe Facebook
Ambasadorul RM în Estonia, Victor GUZUN: “Pentru succes, alege calea cea mai complicată, acolo şi concurenţă e mai puţină!”
De astă dată invitatul rubricii Cariere este Excelenţa sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Estonia, Victor GUZUN. Printre puţinii care... are un blog, unicul care aduce în dar publicului pe net felicitări muzicale în propria interpretare, cu cont activ pe facebook şi foarte deschis comunicării cu tinerii.
- Excelenţă, dle Guzun, pentru început vă rugăm să ne spuneţi din propria experienţă, cum se ajunge ambasador?
-Ambasador se ajunge având o pregătire fundamentală pentru această poziţie şi, bineînţeles, prin deciziile, în acest sens, ale Ministerului de Externe şi Integrării Europene, Comisiei Parlamentare de profil, Guvernului, decretului Preşedintelui Republicii Moldova şi acordului statului de acreditare.
"...Ne spuneau "ambasadori neoficiali"... Aşa cum reşedința lui Moş Crăciun e aproape de Tallinn, o fi auzit..."
- În CV-ul dvs. vedem că aţi urmat Şcoala Diplomatică din Tallinn, ţara în care aţi fost numit ambasador. I-aţi scris vreodată lui Moş Crăciun că vreţi să deveniţi ambasador?
- Am absolvit Şcoala Diplomatică Estoniană în 2007, obţinând o bursă a Ministerului de Externe al Finlandei. În acea perioadă, Republica Moldova nu avea o Ambasadă la Tallinn, motiv pentru care, împreună cu colegii mei, organizam mai multe evenimente de promovare a ţării noastre. Unii participanţi la aceste evenimente ne spuneau că suntem "ambasadori neoficiali". Iar aşa cum reşedința lui Moş Crăciun e aproape de Tallinn, o fi auzit...
„Luxul Ambasadorului - să fie disponibil 24 de ore, 7 zile pe săptămână"
- Ce înseamnă să fii ambasador, descrieţi o zi obişnuită de lucru a dvs?
Este diferit în fiecare zi. Deosebirea constă în gama subiectelor zilnice în care eşti antrenat, acestea variind de la economie şi cultură, apărare sau fiscalitate, până la agricultură şi mediu. Ambasada este, de fapt, un mini-guvern pentru autorităţile statului de reşedinţă, o punte de legătură între entităţile administrative, economice, educaţionale, sociale şi culturale. Ambasadorul nu ştie exact când finalizează ziua de lucru, inclusiv în zilele de odihnă. Fără exagerare, trebuie să fie disponibil 24 ore, 7 zile în săptămână.
Noi începem prin fixarea obiectivelor zilnice pentru fiecare angajat al Misiunii, plus parcurgerea analizelor şi ştirilor din Moldova şi Estonia, în context regional, european şi global. Astfel, un Ambasador este, prin definiţie, bine informat. Urmează, în activitatea zilei, analiza corespondenţei de serviciu, răspunsul la subiectele urgente prin intermediul scrisorilor, mesajelor electronice, discuţiilor telefonice etc. Apoi întrevederi cu oficiali, oameni de afaceri, lideri de opinie estonieni sau prezentări tematice pe diverse domenii
Seara au loc mai multe activităţi cu caracter protocolar, sau neoficiale, ce servesc drept un foarte bun mecanism de comunicare neformală.
Zilele de sâmbătă sau duminică sunt dedicate activităţilor culturale ale diasporei, (una mică, dar foarte activă în Estonia).
În ţara unde s-a născut skype-ul, cu blog, profil pe facebook şi alte fiţe IT
- Dar, pe lângă faptul că sunteţi printre cei mai tineri ambasadori, aveţi şi o abordare aparte a acestui statut. Unicul dintre colegii dvs. care... are un blog, unicul care aduce în dar publicului pe net felicitări muzicale în propria interpretare, printre puţinii cu cont activ pe facebook şi foarte deschis comunicării cu tinerii. De ce unicul?
- Este ce cred că funcţionează. Şi nu consider că fac ceva special în acest sens. Ambasada Republicii Moldova în Estonia este mică și nu avem personal care se ocupă de comunicare. În acest context, utilizăm internetul şi comunicarea deschisă cu media. Funcţionează site-ul oficial al Ambasadei, www.estonia.mfa.md, dar am deschis şi un blog personal, www.guzun.md, ambele fiind prezente şi pe Facebook. Aşa, utilizatorilor le este mult mai uşor să acceseze, printr-un simplu click, aceste pagini. De asemenea, folosim zilnic comunicarea via-Skype (apropos, Skype este fondat în Estonia).
Referitor la felicitarea muzicală, explicaţia este şi mai simplă: obişnuiam să-mi colind prietenii în perioada când eram acasă, iar în acest an, distanţa m-a făcut să caut o alternativă. Pot doar să mă bucur dacă acel colind, dedicat oamenilor de bună credinţă, a fost parte din sărbătoarea lor de iarnă.
Studenţie cu asediu, evacuare şi un pic de rock
- Vă rog să vă amintiţi un pic de studenţie. Pe unde şi cum a fost?
- Studenţia a început la Universitatea din Tiraspol, Facultatea Geografie, exact în perioada conflictului transnistrean. Aproape două luni am fost în regim de asediu, iar în una din dimineţi am fost evacuaţi şi lăsaţi la o staţie de trenuri din Ucraina. A urmat o perioadă grea pentru colectivul Universităţii, care, fără sediu şi practic fără nici un material de studiu, s-a transferat la Chişinău. Aici am locuit în căminele mai multor universităţi. Iar în subsolul unuia dintre cămine, într-o bună zi am găsit o chitară stricată, pe care am reparat-o. Am fost un student mai "năzbâtios", cu multe iniţiative, inclusiv interuniversitare. Am format şi o trupă rock - "NOXA"...
"E prea mult? Poate..., dar"
- Pentru că simţim noi că aţi trăit studenţia din plin, care ar fi trei lucruri "obligatorii" de realizat în această perioadă şi cele mai bine de evitat?
- Consider că fiecare student, adiacent trebuie să aibă o ocupaţie (sport, artă, fotografie, un alt hobby avansat), să înveţe foarte bine o altă limbă străină decât cele incluse în program, dar şi tehnologiile informaţionale, să fie activ în asociaţii de tineret, ONG-uri, cluburi de discuţii, grupuri de interese şi să-şi fixeze obiective realiste pentru termen mediu. E prea mult? Poate. Fără de asta însă, va fi dificil de a face faţă concurenţei acerbe, inevitabile în viitor.
Recomand să se evite falsele valori şi superficialismul, iluzia că problemele se vor hotărî de la sine, lipsa de comunicare şi rea-voinţa.
Anii de studenţie sunt platforma viitoarelor succese. Construiţi o platformă durabilă!
- Reprezentaţi ţara noastră într-o ţară de aproape 3 ori mai mică (ca populaţie), dar europeană, prin ce se deosebesc tinerii din cele două ţări?
- Cred în tinerii din ţara noastră, inclusiv în fosta mea calitate de profesor. Nu văd mari deosebiri între studenţii din Estonia şi cei din Republica Moldova. Totuşi sintagma că viitorul ne aparţine este văzută diferit de tinerii din ambele state. Probabil pentru că unii urmează diferit punctele enumerate în întrebarea precedentă.
- Cum se descurcă studenţii noştri la universităţile de acolo?
- Studenţii noştri din Estonia sunt cei mai buni, sunt foarte activi, participă la multe activităţi educaţionale conexe procesului de studiu, la evenimentele organizate de Ambasadă şi diasporă. Un număr cât mai mare de aşa studenţi vor schimba ireversibil Moldova în bine.
"Recomand oportunităţile cu detalii pe www.noored.ee"
- Dacă ar fi să oferiţi recomandări tinerilor din ambele ţări, ce programe de mobilitate academică ar fi utile de o parte şi de cealaltă?
- Recomand studenţilor din Moldova să aplice la bursele Universităţiilor Tartu şi Tallinn, la colegiile specializate din Narva, Parnu şi Tartu, Şcoala Estoniană de Bussiness, Universitatea Tehnologică Tallinn, Şcoala Diplomatică Estoniană, inclusiv pentru programe de master. Vreau să atrag atenţia şi asupra programelor europene de mobilitate, prin prisma Acordului bilateral pe domeniul educaţiei, semnat la 19 octombrie 2011, şi a proiectelor Youth in Action, prin intermediul Agenţiei Naţionale Estoniene (detalii: www.noored.ee). La capitolul cercetare și dezvoltare suntem în așteptarea propunerilor de proiecte bilaterale în cadrul statutului de ţară asociată la al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (PC7), lansat oficial la 27 ianuarie 2012. Subliniez că Ambasada Republicii Moldova în Estonia diseminează cu regularitate informaţiile despre oferte pe resursele noastre de informare.
- Aveţi o formulă a succesului în carieră, pe care o consideraţi valabilă pentru toate timpurile şi la orice vârstă?
- Cineva spunea că pentru a obţine un succes trebuie să alegem căile cele mai complicate, pentru că acolo există mai puţină concurenţă. Formula succesului, după mine, constă în pregătirea la un atare nivel, încât să nu apară dubii că anume tu eşti persoana potrivită pentru această poziţie particulară. Şi, desigur, pe cât de banal pare, pe atât de adevărat este: trebuie să învăţăm continuu.
"Totul depinde de voi, VRM!"
- Vă rugăm, Excelenţă, un mesaj pentru studenţii de la FRIŞPA (USM), pentru cei de la REI, (ASEM, ULIM, USEM) şi pentru foarte mulţi alţii care visează la o funcţie diplomatică?
- Vă doresc multă încredere în propriile forţele, să preluaţi întreaga iniţiativă a viitorului vostru, să vă asumaţi responsabilităţi, chiar cu riscul de a greşi, să ştiţi să luptaţi cu neadevărul, să aveţi o poziţie civică, să fiţi participativi. Totul depinde doar de voi - Viitorul Republicii Moldova.
- Vă mulţumim mult!
Galerie foto
-Ambasador se ajunge având o pregătire fundamentală pentru această poziţie şi, bineînţeles, prin deciziile, în acest sens, ale Ministerului de Externe şi Integrării Europene, Comisiei Parlamentare de profil, Guvernului, decretului Preşedintelui Republicii Moldova şi acordului statului de acreditare.
"...Ne spuneau "ambasadori neoficiali"... Aşa cum reşedința lui Moş Crăciun e aproape de Tallinn, o fi auzit..."
- În CV-ul dvs. vedem că aţi urmat Şcoala Diplomatică din Tallinn, ţara în care aţi fost numit ambasador. I-aţi scris vreodată lui Moş Crăciun că vreţi să deveniţi ambasador?
- Am absolvit Şcoala Diplomatică Estoniană în 2007, obţinând o bursă a Ministerului de Externe al Finlandei. În acea perioadă, Republica Moldova nu avea o Ambasadă la Tallinn, motiv pentru care, împreună cu colegii mei, organizam mai multe evenimente de promovare a ţării noastre. Unii participanţi la aceste evenimente ne spuneau că suntem "ambasadori neoficiali". Iar aşa cum reşedința lui Moş Crăciun e aproape de Tallinn, o fi auzit...
„Luxul Ambasadorului - să fie disponibil 24 de ore, 7 zile pe săptămână"
- Ce înseamnă să fii ambasador, descrieţi o zi obişnuită de lucru a dvs?
Este diferit în fiecare zi. Deosebirea constă în gama subiectelor zilnice în care eşti antrenat, acestea variind de la economie şi cultură, apărare sau fiscalitate, până la agricultură şi mediu. Ambasada este, de fapt, un mini-guvern pentru autorităţile statului de reşedinţă, o punte de legătură între entităţile administrative, economice, educaţionale, sociale şi culturale. Ambasadorul nu ştie exact când finalizează ziua de lucru, inclusiv în zilele de odihnă. Fără exagerare, trebuie să fie disponibil 24 ore, 7 zile în săptămână.
Noi începem prin fixarea obiectivelor zilnice pentru fiecare angajat al Misiunii, plus parcurgerea analizelor şi ştirilor din Moldova şi Estonia, în context regional, european şi global. Astfel, un Ambasador este, prin definiţie, bine informat. Urmează, în activitatea zilei, analiza corespondenţei de serviciu, răspunsul la subiectele urgente prin intermediul scrisorilor, mesajelor electronice, discuţiilor telefonice etc. Apoi întrevederi cu oficiali, oameni de afaceri, lideri de opinie estonieni sau prezentări tematice pe diverse domenii
Seara au loc mai multe activităţi cu caracter protocolar, sau neoficiale, ce servesc drept un foarte bun mecanism de comunicare neformală.
Zilele de sâmbătă sau duminică sunt dedicate activităţilor culturale ale diasporei, (una mică, dar foarte activă în Estonia).
În ţara unde s-a născut skype-ul, cu blog, profil pe facebook şi alte fiţe IT
- Dar, pe lângă faptul că sunteţi printre cei mai tineri ambasadori, aveţi şi o abordare aparte a acestui statut. Unicul dintre colegii dvs. care... are un blog, unicul care aduce în dar publicului pe net felicitări muzicale în propria interpretare, printre puţinii cu cont activ pe facebook şi foarte deschis comunicării cu tinerii. De ce unicul?
- Este ce cred că funcţionează. Şi nu consider că fac ceva special în acest sens. Ambasada Republicii Moldova în Estonia este mică și nu avem personal care se ocupă de comunicare. În acest context, utilizăm internetul şi comunicarea deschisă cu media. Funcţionează site-ul oficial al Ambasadei, www.estonia.mfa.md, dar am deschis şi un blog personal, www.guzun.md, ambele fiind prezente şi pe Facebook. Aşa, utilizatorilor le este mult mai uşor să acceseze, printr-un simplu click, aceste pagini. De asemenea, folosim zilnic comunicarea via-Skype (apropos, Skype este fondat în Estonia).
Referitor la felicitarea muzicală, explicaţia este şi mai simplă: obişnuiam să-mi colind prietenii în perioada când eram acasă, iar în acest an, distanţa m-a făcut să caut o alternativă. Pot doar să mă bucur dacă acel colind, dedicat oamenilor de bună credinţă, a fost parte din sărbătoarea lor de iarnă.
Studenţie cu asediu, evacuare şi un pic de rock
- Vă rog să vă amintiţi un pic de studenţie. Pe unde şi cum a fost?
- Studenţia a început la Universitatea din Tiraspol, Facultatea Geografie, exact în perioada conflictului transnistrean. Aproape două luni am fost în regim de asediu, iar în una din dimineţi am fost evacuaţi şi lăsaţi la o staţie de trenuri din Ucraina. A urmat o perioadă grea pentru colectivul Universităţii, care, fără sediu şi practic fără nici un material de studiu, s-a transferat la Chişinău. Aici am locuit în căminele mai multor universităţi. Iar în subsolul unuia dintre cămine, într-o bună zi am găsit o chitară stricată, pe care am reparat-o. Am fost un student mai "năzbâtios", cu multe iniţiative, inclusiv interuniversitare. Am format şi o trupă rock - "NOXA"...
"E prea mult? Poate..., dar"
- Pentru că simţim noi că aţi trăit studenţia din plin, care ar fi trei lucruri "obligatorii" de realizat în această perioadă şi cele mai bine de evitat?
- Consider că fiecare student, adiacent trebuie să aibă o ocupaţie (sport, artă, fotografie, un alt hobby avansat), să înveţe foarte bine o altă limbă străină decât cele incluse în program, dar şi tehnologiile informaţionale, să fie activ în asociaţii de tineret, ONG-uri, cluburi de discuţii, grupuri de interese şi să-şi fixeze obiective realiste pentru termen mediu. E prea mult? Poate. Fără de asta însă, va fi dificil de a face faţă concurenţei acerbe, inevitabile în viitor.
Recomand să se evite falsele valori şi superficialismul, iluzia că problemele se vor hotărî de la sine, lipsa de comunicare şi rea-voinţa.
Anii de studenţie sunt platforma viitoarelor succese. Construiţi o platformă durabilă!
- Reprezentaţi ţara noastră într-o ţară de aproape 3 ori mai mică (ca populaţie), dar europeană, prin ce se deosebesc tinerii din cele două ţări?
- Cred în tinerii din ţara noastră, inclusiv în fosta mea calitate de profesor. Nu văd mari deosebiri între studenţii din Estonia şi cei din Republica Moldova. Totuşi sintagma că viitorul ne aparţine este văzută diferit de tinerii din ambele state. Probabil pentru că unii urmează diferit punctele enumerate în întrebarea precedentă.
- Cum se descurcă studenţii noştri la universităţile de acolo?
- Studenţii noştri din Estonia sunt cei mai buni, sunt foarte activi, participă la multe activităţi educaţionale conexe procesului de studiu, la evenimentele organizate de Ambasadă şi diasporă. Un număr cât mai mare de aşa studenţi vor schimba ireversibil Moldova în bine.
"Recomand oportunităţile cu detalii pe www.noored.ee"
- Dacă ar fi să oferiţi recomandări tinerilor din ambele ţări, ce programe de mobilitate academică ar fi utile de o parte şi de cealaltă?
- Recomand studenţilor din Moldova să aplice la bursele Universităţiilor Tartu şi Tallinn, la colegiile specializate din Narva, Parnu şi Tartu, Şcoala Estoniană de Bussiness, Universitatea Tehnologică Tallinn, Şcoala Diplomatică Estoniană, inclusiv pentru programe de master. Vreau să atrag atenţia şi asupra programelor europene de mobilitate, prin prisma Acordului bilateral pe domeniul educaţiei, semnat la 19 octombrie 2011, şi a proiectelor Youth in Action, prin intermediul Agenţiei Naţionale Estoniene (detalii: www.noored.ee). La capitolul cercetare și dezvoltare suntem în așteptarea propunerilor de proiecte bilaterale în cadrul statutului de ţară asociată la al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (PC7), lansat oficial la 27 ianuarie 2012. Subliniez că Ambasada Republicii Moldova în Estonia diseminează cu regularitate informaţiile despre oferte pe resursele noastre de informare.
- Aveţi o formulă a succesului în carieră, pe care o consideraţi valabilă pentru toate timpurile şi la orice vârstă?
- Cineva spunea că pentru a obţine un succes trebuie să alegem căile cele mai complicate, pentru că acolo există mai puţină concurenţă. Formula succesului, după mine, constă în pregătirea la un atare nivel, încât să nu apară dubii că anume tu eşti persoana potrivită pentru această poziţie particulară. Şi, desigur, pe cât de banal pare, pe atât de adevărat este: trebuie să învăţăm continuu.
"Totul depinde de voi, VRM!"
- Vă rugăm, Excelenţă, un mesaj pentru studenţii de la FRIŞPA (USM), pentru cei de la REI, (ASEM, ULIM, USEM) şi pentru foarte mulţi alţii care visează la o funcţie diplomatică?
- Vă doresc multă încredere în propriile forţele, să preluaţi întreaga iniţiativă a viitorului vostru, să vă asumaţi responsabilităţi, chiar cu riscul de a greşi, să ştiţi să luptaţi cu neadevărul, să aveţi o poziţie civică, să fiţi participativi. Totul depinde doar de voi - Viitorul Republicii Moldova.
- Vă mulţumim mult!
Autor: Liuba Lupașco
02.02.2012
02.02.2012
Нравится
Tweet
Îți recomandăm să mai citești și...
Comentarii
Nu sunt comentarii. Comentează tu ;)
Pentru a plasa comentarii, este nevoie sa fiți logat.
Utilizatori
Sondaj de opinie
Cele mai citite articole
Cuvinte cheie