- Dle rector, cum credeţi, ce au apreciat cel mai mult cei care au susţinut în unanimitate candidatura dvs. la postul de rector pentru încă 5 ani?
- Pe parcursul acestor ani, perioadă în care am avut onoarea să conduc ASEM-ul, întreg colectivul şi-a adus aportul la dezvoltarea instituţiei noastre sub toate aspectele care presupun activitatea unei universităţi. Realegerea mea a fost o apreciere a eforturilor întregii componenţe a Senatului ASEM, a colectivului, prin prisma acestor realizări şi a dorinţei personale a fiecărui angajat al ASEM de a continua această tendinţă pozitivă.
- Studenţii au calculat că o zi la cămin îi costă în jur de 4 lei, ei spun că ar vrea să plătească şi mai mult, doar ca să ajungă pentru toţi şi condiţiile să fie mai bune. Concret ce aveţi a le spune?
- Am menţionat şi în programul meu de activitate pe următorii 5 ani, că este timpul să renovăm căminele studenţeşti în situaţia în care statul nu acordă resurse financiare pentru acest lucru, deşi a promis. Vom găsi bani din surse interne ca să renovăm treptat şi integral căminele studenţeşti, să le dotăm cu mobilier nou, condiţii mai bune, să fie mai puţine persoane în odăi, dar cu certitudine aceasta va solicita şi un preţ mai mare pentru cazare.
- Ce alte surprize să aşteptam în următorii 5 ani?
- Mai puţin surprize, mai mult proiecte foarte bine gândite şi analizate. Vom propune programe noi de masterat, mai atractive şi mai utile pieţei muncii.Vom începe cu un masterat în Economia Unităţilor Economice; Economie şi Management în Comerţ şi Alimentaţie Publică; Economie şi Management în Turism şi Servicii Hoteliere, alte masterate în Comunicare şi Jurnalism Economic, dar şi la Licenţă dorim să extindem domeniile de formare profesională, cu noutăţi în Tehnologie şi Management în Alimentaţia Publică...
Prioritate va fi şi încercarea de a găsi noi soluţii în vederea motivării tuturor părţilor participante la procesul de predare - învăţare.
Despre învăţământ şi educaţie
„După aproape opt ani de Proces de la Bologna în Moldova, cred că formula 4 Licenţă +1,5 Masterat ar fi mai bună"
- În curând împlinim 8 ani de la extinderea Procesului de la Bologna asupra Moldovei. Se pare însă că studenţii nu prea înţeleg beneficiile acestei aderări. Dvs ce i-aţi îndemna să folosească mai îndrăzneţ?
- Sunt unul dintre cei care au susţinut întrutotul aderarea RM la Procesul de la Bologna. Şi am făcut tot posibilul ca stipulările lui să fie implementate şi în RM, inclusiv şi în ASEM şi în învăţământul economic în măsura în care noi deja până la aderare făcusem câte ceva din ceea ce prevede acest proces. Mă refer la creditele transferabile care se practică în ASEM din anul 2000, sistemul de evaluare a cunoştinţelor studenţilor pe parcursul întregii perioade de studii şi nu doar la evaluările finale...
După aproape un deceniu cred că trebuie să analizăm ceea ce am reuşit să facem, ce a fost potrivit şi bine pentru sistemul de Învăţământ din Republica Moldova şi ce putem să schimbăm pentru un rezultat mai bun.
Apropo, nu toate statele Europene s-au aruncat atât de activ în implementarea a tot ceea ce s-a declarat în legătură cu Procesul de la Bologna, Multe state şi-au păstrat sistemul existent, făcând doar adaptări de ordin formal şi lucrul acesta trebuie să-l luăm în considerare. La etapa finală de discuţii asupra proiectului noului Cod al Educaţiei eu am enumerat mai multe deficienţe ale Procesului de la Bologna.
Să recunoaştem, nu se reuşeşte astăzi, pe parcursul a 3 ani de zile să asigurăm o pregătire teoretico-profesională fundamentală a studenţilor noştri. Este o perioadă prea mică, în care mai este obligatoriu un stagiu de practică, perioada pentru elaborarea tezei de licenţă ce pică în acelaşi timp şi nu se reuşeşte a pune accentul pe formarea profesională a absolvenţilor. Eu am lansat ideea că poate să revenim integral la formula 4 ani (Licenţă) + 1,5 ani (Master) pentru toate specialităţile. Şi nu cred că aceasta ar solicita mari cheltuieli suplimentare. Merită să mai investim în diferenţa de 0,5 ani, dar să câştigăm mai mult în plan calitativ.
În linii generale mai rămân adeptul Procesului de la Bologna, dar să privim lucrurile real şi să recunoaştem atunci când s-au comis unele abateri"
- Adoptarea noului Cod al Educaţiei e pe ultima sută de metri. Ce aşteaptă universităţile cel mai mult de la acest Cod?
- El fusese pe ultima sută de metri atunci când s-a organizat dezbateri în Cadrul Ministerului, Guvernului, discuţii publice mari. După cum de activ au fost lansate, aşa au fost stopate aceste discuţii. Brusc. Atunci când au ajuns în Parlament. Pentru mine motivele sunt clare ... dar cert e că lipsa noului cod e în detrimentul învăţământului superior.
„Avem nevoie de o acreditare internaţională. Cine achită nota de plată?"
- Din 2013 orientativ, conform Codului vom avea şi un top al Universităţilor. Dar altceva vreau să vă întreb: cât de importantă ar fi opinia studenţilor aici în evaluarea rating-ului universităţii în care studiază?
- Opinia studenţilor contează, dar nu cred că ea trebuie să prevaleze în determinarea poziţiei universităţii în eventualul top. Poziţia trebuie să fie determinată de societate în întregime, de atitudine.
- Dar ministerul ar vrea să angajeze o agenţie de rating străină în scopul realizării unei evaluări imparţiale...
- Cred că şi o companie locală s-ar descurca bine în a elabora lista de criterii şi a evalua. Ceea ce contează e imaginea generală a universităţii în societate şi modul în care aceasta este percepută de potenţialii angajatori. Or, o universitate trebuie nu doar să facă cercetare şi să pregătească cadre de specialitate. Ele mai sunt şi un depozitar de tradiţii, istorie, responsabile de formare unor personalităţi în societate. Şi cred că şi aceste lucruri trebuie să fie luate în considerare. Universităţile noastre deocamdată nu au fost supuse unei acreditări internaţionale. Este o deficienţă foarte mare. Noi suntem pregătiţi pentru un astfel de proces. Problema constă iarăşi în bani. Aceasta ne-ar costa vreo 30 000 euro, ceea ce este foarte mult pentru noi. În România nota de plată pentru acreditarea internaţională a peste 60 de universităţi a fost asumată de către stat, ceea ce este corect şi imparţial.
Oricum, satisfacţii şi nemulţumiri din partea universităţilor vor fi, dar important e să se reflecte realitatea.
„Să-mi spună cineva că avem prea mulţi marketologi..."
- Facultăţile, mai ales cele economice şi juridice sunt considerate „fabrici de şomeri de lux". O eventuală rată a angajabilităţii, dacă s-ar calcula, credeţi că ar juca pentru sau împotriva ASEM-ului?
- Ar fi în favoare, cred. Numărul de locuri de muncă pe care economia le oferă, sunt destinate într-o mare parte absolvenţilor ASEM, şi mai puţin absolvenţilor facultăţilor economice a altor universităţi. Mă refer în special la angajările care se fac în domeniul financiar-bancar, turism. Noi producem manageri, contabili, informaticieni, statisticieni. Să-mi spună mie cineva că noi avem prea mulţi marketologi de calitate sau prea mulţi specialişti în turism! Mă tem că s-a format o viziune abstractă, generalizată a ceea ce numim noi economişti. Academia nu pregateşte aproape deloc economişti în stare pură, spre regret.
„Pretendenţii la studenţie scad, şi, să recunoaştem, avem prea multe universităţi pentru RM..."
- Dle rector, dacă acum universităţile pot alege din 2 - 3 studenţi, atunci în maxim 10 ani, două universităţi se vor bate pentru unul dintre studenţi. Şi asta în condiţiile în care acesta din urmă, cu paşaport românesc, ar putea opta pentru o universitate europeană. Care este cartea ce urmează a fi citită sau „jucată" de universităţile din Moldova? „AS"-ul din mânecă?
- Sunt tendinţe demografice. Se înregistrează un număr tot mai mic de copii în şcoli şi licee, deci şi pretendenţi la studii vor fi tot mai puţini. Trebuie însă să vedem şi partea pozitivă a lucrurilor. Trebuie să recunoaştem că noi avem şi un număr foarte mare de universităţi: 34 pentru RM este mult şi cred că în cazul în care s-ar liberaliza total piaţa educaţională, ar avea de câştigat şi studenţii şi universităţile. Or, ar supravieţui universităţile cu un potenţial mai mare de dezvoltare şi ar pleca cei care nu au reuşit să se afirme pe piaţa educaţională. De aceea cred eu că în următorii 10 - 15 ani ar putea să aibă loc importante schimbări pe piaţa serviciilor educaţionale din RM în sensul concentrării instruirii în câteva universităţi mari din ţară, printre care, cu certitudine va fi şi ASEM-ul. Dar trebuie să ne orientăm şi spre atragerea studenţi din zonele cu evoluţii demografice mai bine, printre care statele din Asia de Sud-Est, unele ţări africane, pentru care noi am putea să devenim atracţie în plan educaţional. Dar şi aici trebuie să existe o claritate din partea Guvernului, or actualmente în legiferarea aducerii studenţilor străini la studii în Moldova sunt bariere birocratice imense.
„Achit contractul, deci (n-)o să mă exmatriculeze" ?
-„Achit contractul, deci n-o să mă exmatriculeze", psihologie invocată des de studenţii cu taxă şi argumentată de promovabilitatea examenelor de licenţă în mod special. Cât adevăr este în această expresie, cât va mai dura, care sunt soluţiile?
- Faptul că studiezi cu taxă, traseul admitere - absolvire nu este unul asigurat din start. Noi avem peste 1000 de studenţi, majoritatea la contract, exmatriculaţi anual pentru că nu respectă condiţiile, dar se conduc până la o etapă, de abordarea sus menţionată. Dar şi aşa trebuie să avem exigenţe mai mari faţă de studenţi şi o practică bună vine din multe state ale lumii, unde la anul I sunt înmatriculaţi toţi doritorii, urmând a fi selectaţi trecând prin cerinţe foarte dure după primul an de studii. Studenţii care au nimerit întâmplător la universitate sau care au încurcat facultatea, într-adevăr trebuie să fie depistaţi cât mai devreme şi ajutaţi să se reorienteze.
Despre politică
- V-aţi implicat activ în politică în pragul ultimului scrutin parlamentar, aţi fost liderul echipei de rectori care au decis sa susţină un partid, aţi făcut campanie pentru PLDM, dar aţi refuzat mandatul de deputat şi, potrivit unor surse, şi alte propuneri cum ar fi cea de a candida la postul de Primar, de Ministru al Educaţiei.... De ce şi în ce măsură astfel de acţiuni sunt în favoarea ASEM-ului?
- E o alegere a mea necondiţionată de a mă implica în acest proces. Nu regret că am făcut-o şi nu regret faptul că am revenit la ASEM, având şi alte oportunităţi. Dorinţa mea a fost să-mi aduc aportul final la ceea ce numim libertate şi democraţie în Republica Moldova. Iar motivul - de a nu admite revenirea la momente în care s-au adus prejudicii foarte mari, inclusiv dezvoltării învăţământului din Republica Moldova.
