"Atunci când oamenii vor trăi mai bine, atunci va fi nevoie de mai mulţi sexologi"

-Faptul că sunt doar zece sexologi oficiali în RM este de-ajuns pentru o ţară?
-E puţin. Medicina generală e ştiinţa despre viaţă. Atunci când oamenii vor trăi mai bine, atunci va fi nevoie de mai mulţi specialişti. La moment nu ajung. La noi foarte puţin se vorbeşte despre educaţia sexuală. Pentru că aşa este societatea noastră: iaca... el nu are ce mânca, dar de aici vrea.....deşi nici asta nu-i adevărat. Asta e. Nu sunt medicii de vină.

- La Universitatea de Medicină înveţi să devii sexolog?
-Nu. Sexologia derivă dintr-o specialitate mai mare. Este vorba de un domeniu nou, în ceea ce priveşte specificul de pregătire a cadrelor. Nu devii sexolog după 6 ani de studii la universitate. Nu te poţi trezi peste noapte sexolog. Este un domeniu ce implică cunoştinţe din mai multe domenii, urolgie, cardiologie, neurologie, psihologie, andrologie, ginecologie. Această meserie vine cu timpul şi este nevoie de cursuri profesionale peste hotare.

"Mare lucru sexologia! Toţi pot face sex. Da, toţi, dar cum?"

-De ce sunt aşa puţini specialişti în domeniu, este un domeniu solicitat?
-Pacienţi sunt, dar merg şi la alţi specialişti, care de şi-a pus o tabelă pe uşă, nu înseamnă că este medic-sexolog. Oamenii trebuie să fie foarte atenţi. Sexologia se ocupă de dereglări funcţionale, care pot surveni la oricine.
V-aţi întrebat vreodată de ce nu se poate de făcut sex în plină stardă? Pentru că vor fi mulţi sfătuitori, se vor da mulţi cu părerea, cum să faci, ce să faci. Toţi se gândesc..."mare lucru sexologia, toţi pot face sex". Da, toţi pot face sex, dar cum? Şi atunci cei care s-au dat cu părerea despre ce şi cum, pe la 40 de ani ajung la mine şi se plâng pe umăr.

"Educaţia sexuală este un câmp minat"...

-Cine sunt pacienţii unui sexolog?
-Persoanele de vârsta mijlocie, 35-40 ani. Cam pe atunci apar anumite dereglări de ordin sexual, nu la toţi, să fie clar. De obicei, tinerii vin nu atât cu dereglări sexuale, cât cu maladii. Şi de vină este lipsa educaţiei sexuale.

-Şi cum facem să-i educăm sexual pe tineri?
-Mi-i groază să văd ce face tineretul în ziua de astăzi. Educaţia aceasta trebuie să vină din familie. Şi cum jumătate din familii sunt despărţite de cursele Moldova-Italia-Spania, copii se educă singuri. Educaţia sexuală este un câmp minat, calci unde nu trebuie şi te trezeşti pe la 15 ani cu un copil, sau pe la 20 - cu SIDA. De exemplu, la noi şcolile sunt pline de femei. Nu am nimic împotriva femeilor, doamne fereşte, dar pentru educaţia sexuală a unui băiat, fiţi de acord, e nevoie de un bărbat.

-Se adresează lumea la sexolog?
-Relativ....dar de lucru este. Lumea care vine, vine şi la alţi specialişti, cei care nu vin, fie se tratează cu sfaturi luate de pe internet, fie le este RUŞINE, pentru că la noi tot ce-i legat de SEX şi numirea lucrurilor pe nume e tabu: în cel mai bun caz povestesc celui mai bun prieten sau prietenei.

-Vin mai mulţi bărbaţi sau femei la dvs?
-Ambii şi nu atât pentru sine, cât pentru partener sau parteneră.

-Care sunt cele mai des întâlnite întrebări din partea pacienţilor când se adresează unui sexolog?
-Dereglările de ordin sexual. Dacă n-ai avut orgasm într-o seară, nu-i nimic, se mai întâmplă. Asta nu înseamnă că este o problemă de ordin patologic.

Despre ruşinea oamenilor sus-puşi si sexul ocazional...

-Avem noi cultură sexuală în Moldova?
-Noi mai mult avem ruşine şi laudă. Să abureşti o fată, e lucru obişnuit sau să te lauzi cu experienţele sexuale băieţilor din gaşcă, de câte ori, pe unde şi cum - la fel, dar să te adresezi la un specialist în niciun caz. Cunosc persoane sus-puse, care îmi povestec tot sau îmi cer sfatul între patru ochi, dar atunci când suntem în societate fug de mine, să nu creada lumea că are probleme de competenţa mea. Eu deja sunt obişnuit cu asta şi nu mă mai surprinde nimic.

-Ce este iubirea în opinia unui sexolog, că OMS, iată, a zis că e boală?
-Iubirea e mai mult ceva psihologic. Important e să nu confundăm iubirea cu sexul şi cu îndrăgostirea. Sexul e sex, o necesitate fiziologică, îndragostirea trece, iar iubirea este o stare, un tot întreg. Mitul celor două jumătăţi de inimi care s-au găsit, păi asta este iubire. Atunci când simţi partenerul, simti ce vrea, la nivel psihologic şi fiziologic. Nu trebuie de risipit acest cuvânt în drepata şi în stânga. Te-am văzut la discoteca şi gata "te iubesc", asta e sex, care se întâmplă o dată, într-o seară, după care te plictiseşti.

Despre zburatul din floare în floare şi mitul Casanova...

-Cine au un apetit sexual mai ridicat, femeile sau bărbaţii?
-Ambii. Nu există nicio diferenţă. Faptul că în majoritatea cazurilor iniţiativa vine din partea bărbaţilor, e mai mult la nivel psihologic şi istoric.

-Există dependenţă de sex? Sau e doar vina mitului Casanova?
-Există o dependenţă mai mult la nivel psihologic. Să nu credeţi că "dacă o să am mai mulţi parteneri o să fiu mai sexos şi o să am o viaţă sexuală mai bună". Natura se răzbună şi se răzbună extrem de tare. Cei care zboară din floare în floare în tinereţe n-o să aibă o viaţa sexuală la 40-50 de ani, vă asigur de asta, gata, s-a terminat.

-Este Moldova o naţiune cu apetit sexual sănătos?
-Noi suntem "înflăcăraţi cu limba", asta e, ne pare că putem multe, dar nu-i chiar aşa. Trebuie să ne liniştim, să stăm pe fundul nostru, să ascultăm de specialişti, să-i respectăm pe cei din jur, să respectăm partenerii noştri. Să nu ne fie ruşine să vorbim deschis despre problemele sexuale.

"Aşa este rânza noastră, moldovenii nu acceptă persoane care sunt mai competente"

-Dacă e să vorbim despre minorităţile sexuale, care ar fi explicaţia unui specialist în medicina sexuală?
- Este o stare a persoanei respective. Nu este boală. El sau Ea aşa s-a născut, nu avem dreptul să-i numim persoane cu dereglări psihice sau altcumva. Să vă zic ceva, dar cei care s-au născut cu un viciu cardiac sau cu o disabilitate? Noi nu avem dreptul să-i arătăm cu degetul. Problema este dacă sunt reali sau au o patologie psihică sau pur şi simplu este un moft. Transsexualii adevăraţi, de ex., sunt 20-30 de persoane la noi, atât. Ei suferă pentru că nu sunt înţeleşi de societate. Cine a întrebat un medic specialist în domeniu despre legea anti-discriminare? Ca şi în cazul nostru, «ce să mă duc eu la un sexolog?, eu ce, nu ştiu ce fac?». Aşa este rânza noastră, moldovenii nu acceptă persoane care sunt mai competente.

"Nu există dogme în sexologie, aici depinde de fiecare în parte"...

-Cât timp poate rezista un bărbat fără relaţii sexuale?
-Totul este individual şi relativ. Cineva poate rezista luni, ani şi aici putem menţiona călugării. Nu este un lucru absolut. Desigur că abstinenţa poate duce la apariţia altor probleme de sănătate, cum ar fi dereglări a stării psihice, dar totul e relativ. Nu există dogme în sexologie, aici depinde în totalitate de alegerea fiecăruia în parte.

-Dar o femeie?
-În general abstinenţa femeii este mai mare, dar totul este relativ. Pofta sexuală nu face discriminări. O femeie poate avea un apetit sexual mai mare decât un bărbat. În societate există mituri şi clişee care nu au fundament.

-La ce vârstă e bine ca un tânăr să-şi înceapă viaţa sexuală?
-Atunci când persoana se simte matură. În general pentru bărbaţi vârsta medie este 19-21 ani, la femei, 18-19 ani.

-Dacă ne puteţi da câteva date statistice privitor la impotenţă?
-Unul din cinci bărbaţi este impotent, cifrele sunt valabile şi pentru femei. După 50 de ani, 50% din bărbaţi devin impotenţi, după 30 de ani, 10%.

-Ce sfat aţi avea pentru studenţi, tinerii de azi pentru a-şi îmbunătăţi viaţa sexuală?
-Să ducă un mod sănătos de viaţa, să nu consume alcool în exces, să nu fumeze, să nu zboare din floare în floare, să aibă o parteneră sau un partener stabil, permanent. Să încerce sa facă sex în locuri igienice, de dorit, eu înţeleg că "dragostea" e mare şi când îţi vine n-ai ce face, dar îi îndemn să se gândească la sănătate.

Să fie clar: Potrivit Ministerului Educaţiei, cele mai rare specialităţi în sistemul public de sănătate sunt sexopatologii, doi la număr, care activează mai mult în spitalele de psihiatrie. Printre rarităţi se mai numără doi medici laboranţi geneticieni, cinci surdologi şi şase andrologi.