- Dna Popescu, ce amintiri vă provoacă studenţia la ceva ani după absolvire?
- Diverse amintiri - însă în primul rând imi aduc aminte acum cât de modeşti eram atunci când am intrat la facultate în 1996. Aveam bani puţini, bursa era vreo 50-60 de lei, părinţii tuturor nu primeau la timp salariile - însă aceasta ne-a motivat să învăţăm mult şi să mizăm pe forţele proprii.

Despre studii în Marea Britanie

- Apropo de studii peste hotare, ce trebuie să ştie un student care vrea să le urmeze, dar nu ştie de unde să înceapă?
- Adevarul este ca pregătirile încep cu 1-2 ani minim înainte de depunerea unui dosar - îţi perfectionezi engleza, dai testul TOEFL sau IELTS, e bine sa mergi la diverse şcoli de vară sau conferinţe internaţionale. Este mai uşor să fii acceptat la studii în Marea Britanie pe bani proprii, mai greu este sa obţii şi o bursă, pentru care trebuie să arăţi cu ce eşti mai bun, diferit de alţi aplicanţi. Eu am aplicat în 2001 la 5 programe de burse, am fost pre-selectată la 4, în final am obţinut 2 burse complete - UCL la Londra şi College of Europe. Mi-a fost greu să iau decizia, ambele fiind universităţi foarte bune - însă cred că decizia de a merge la Londra a fost una corectă. Celor interesaţi să studieze peste hotare le recomand sa acceseze www.eac.md pentru mai multe informaţii.

- Ce cursuri a inclus Masteratul din Marea Britanie?
- Aveam un curs principal - Economia Tranziţiei, plus alte câteva cursuri la alegere.Cea mai importantă a fost ocazia să studiez reformele economice în perioada de tranziţie, în special studiu comparativ al ţărilor care au aderat la UE în 2004 - sunt cunoştinte foarte utile pentru etapa la care se află acum Republica Moldova.

- Din ceea ce aţi învăţat la ASEM: ce v-a prins bine şi ce ar mai fi fost util?
- Unul dintre cursurile mele din Marea Britanie ţinea şi de relaţiile comerciale ale UE, astfel mi-au fost utile multe cursuri de la facultate: comerţul exterior, relaţiile comerciale internaţionale, precum şi bazele economiei politice. În acelaşi timp, mi-aş fi dorit să fi avut o bază mai bună de micro şi macro economie, econometrie.

"Ai dreptul la o opinie proprie - dar numai după ce te documentezi şi cunoşti argumentele pro&contra ale principalilor lideri de opinie''

- În linii generale, care e diferenţa între a studia în Moldova versus a studia la o universitate care intră în top 5 în Marea Britanie, aşa cum e cea unde aţi luat masterul?
- Universitatile din Moldova dau cunoştinţe - iar după absolvire gradual începem să uităm, se învecheşte informaţia. Pe când peste hotare studenţii obţin abilităţi - de a scrie, de a analiza, de a comunica, de a lucra independent, dar şi în echipă. Acestea sunt abilităţi valoroase pentru angajator, care au un termen de valabilitate nelimitat. Tot aceasta este explicaţia de ce peste hotare un angajator angajeaza liniştit într-o bancă comercială pe cineva care a învăţat de ex. la geografie. Pentru că dacă ai nişte abilităţi puternice, poţi învăţa orice.

- Câte ore pe săptămână aveaţi lecţii?
- O altă diferenţă importantă: sunt foarte puţine prelegeri şi seminare, vreo 8-10 ore pe săptămână. Profesorul te îndrumă, îţi dă o listă de vreo 10 cărţi pentru fiecare subiect - în rest, vă poftim la bibliotecă! Scopul acestui sistem educaţional e să te ajute să gândeşti, să-ţi formezi propria opinie, ceea ce este foarte important. Din 2007 am început să predau şi eu cursul de Jurnalism Economic. Şi deseori studenţii se grabesc să spună: "Opinia mea este asta..." . Păi iată, cred că luxul de a avea o opinie poţi să ţi-l permiţi numai după ce ai consultat opiniile altora la acest subiect, cunosti argumentele de baza pro şi contra. În Marea Britanie am învăţat să muncesc mai independent, să pot sa-mi formez o opinie despre orice subiect (după o documentare prealabila), să scriu "scurt, clar şi cuprinzator" - lucruri fundamentale pentru jobul meu de astăzi.

Copiatul şi plagiarismul - păcate de neiertat

- Care este situatia cu copiatul si plagiarismul la universitatile din Marea Britanie?
- Primele mesaje despre plagiarism şi copiat le-am văzut marcate cu roşu, pe holurile universităţii - erau mesaje despre penalizări, care sunt mari, până la exmatriculare, astfel nimeni nu risca. Interesant este că plagiarismul neintenţionat se penalizează similar celui intenţionat. În general, atunci când reproduci fără modificări mai mult decât 5-6 cuvinte consecutive ale unui autor, asta deja este o citată şi trebuie să apară între ghilimele, cu indicarea sursei imediat sau în josul paginii. Citatele sunt folosite foarte rar - în rest, studentul e obligat sa reformuleze textul, indicând autorul ideii. Acest exerciţiu este foarte important, pentru ca arată ca studentul a înţeles textul - şi numai când ai înţeles corect, poţi reproduce cu cuvintele proprii fără erori.

- Plagiarism neintenţionat ce-ar însemna?
- Atunci când consideri că o idee îţi aparţine, iar de fapt ea a fost deja publicată de un alt autor. Aceasta indică faptul că nu cunoşti suficient de bine literatura principală la această temă. In aşa cazuri, cel mai indicat este să te consulţi cu profesorul, care cunoaşte foarte bine cine sunt proprietarii intelectuali ai ideilor fundamentale.

- Atunci multe teze moldoveneşti ar pica...
- Mai grav e că procedeul copy-paste, cu sau fără menţionarea surselor, nu permite studentului să patrundă în esenţa unei idei, să o înţeleagă suficient pentru a o putea reproduce corect cu cuvinte proprii.

Un pic si despre statutul profesorului...

- Şi copiatul la examene?
- E la fel de dur penalizat, deci nimeni nu îndrăzneşte. Profesorul vine la început de examen, stă 15 minute, răspunde la întrebări şi ... pleacă. Rămân doar nişte voluntari din universitate, pentru ca nu este nivelul şi funcţia unui lector universitar să caute prin buzunare. La fel, înainte de examen am primit cu vreo 2 luni înainte o scrisoare care mă informa ... unde va avea loc examenul scris, inclusiv rândul şi locul. Deci, stai singur în bancă, nici nu îţi poţi alege colegii - astfel sunt limitate şi posibilităţile de "consultare". Dacă nu vii la examen (indiferent de motiv), sau iai o notă negativă şi universitatea îţi acordă şansa să susţii repetat, atunci o vei face data vitoare când acest profesor are în agendă acest examen, adică exact peste 1 an. Interesant este si faptul ca notele la examenele scrise le-am aflat peste vreo 3 luni - pentru ca orice lucrare este verificată de profesorul tău plus încă unul, ambii dau nota, iar dacă diferenţa între notele celor doi este prea mare - atunci lucrarea e trimisă la al 3-lea profesor care dă nota finală...

- Ce recomandări aveţi pentru instituţiile de învăţământ cu profil economic superior din RM?

- Mi-aş dori ca Ministerul Educatiei să ofere mai multa flexibilitate universităţilor în multe domenii, inclusiv mai multa flexibilitate profesorilor în dezvoltarea curriculumului. Este nevoie de o descentralizare în acest domeniu, ceea ce va permite universităţilor să ofere studii diferite, să reactioneze mai rapid la cerinţele pieţei. De ex. un profesor ar putea sa includă anul acesta într-un curs ce ţine de sectorul bancar şi câteva ore pe tema atacurilor de raid asupra băncilor din Moldova. O universitate trebuie să poată să devină unică şi prin oferirea de cursuri speciale, care să fie şi cursuri de bază, nu doar auxiliare. Un profesor excepţional va dori să-şi modeleze singur temele şi orele - iar sistemul educational trebuie să-i permită şi să încurajeze acest lucru.
Apropo, o altă curiozitate pentru noi în raport cu studiile în Marea Britanie, este modul în care acolo au loc studiile aşa numite "fara frecvenţă". Conceptul diferă radical - astfel, un student care de ex. lucrează, şi vrea să facă studiile în regim part-time, este înscris în aceeaşi grupă şi merge la aceleaşi ore ca şi studenţii obisnuiţi. Unica diferenta este că merge la 50% din cursuri, ex din cele 6 pe an, merge doar la 3; şi respectiv un masterat de 1 an îl face în 2 ani. În schimb - calitatea studiilor şi a diplomei este acceaşi, indiferent dacă ai învăţat full-time sau part-time.

Diferenţe în recunoaşterea diplomelor

- Diploma moldovenească a fost recunoscută de universitatea din Marea Britanie?
- Universitatea din Marea Britanie a acceptat fără probleme diploma ASEM-ului (o simplă xerocopie tradusă şi autentificată notarial a fost suficentă). Surprinzător însă - masteratul meu din Marea Britanie nu era recunoscut automat de Ministerul Educaţiei, cel puţin în 2004 acesta recomanda ca eu să mai susţin nişte examene, diferenţe... ceea ce nu am acceptat din principiu. Acum, gradual lucrurile evoluiază spre bine, deşi cred că mai bine intrebaţi Ministerul Educaţiei direct care este situaţia.

Despre importanţa stagierilor si a experienţei de muncă ÎNAINTE de absolvire

- Ce poate face un student aici, în cadrul sistemului existent, pentru a-şi mări şansele de angajare?
- Foarte mulţi studenţi aşteaptă să-şi ia diploma şi abia apoi se gândesc unde vor lucra. Cred că este foarte târziu. Optimal este să începi să lucrezi din anul II sau III şi nu contează foarte mult unde, la fel nu conteaza daca esti platit bine, slab sau deloc. Pentru că orice job îţi permite să-ţi dezvolţi anumite abilităţi: fie de a organiza un eveniment, de a face o traducere sau o prezentare.
Banii primiti nu sunt cel mai important lucru - contează activităţile extracurriculare, care adaugă greutate CV-ului si viitoarei diplome. Vara nu este doar pentru odihnă, ci pentru experienţe de lucru. Uneori, o stagiere poate sa nu va placă - şi asta este o experienţă foarte importantă, pentru că numai aşa veţi şti în ce domeniu nu doriţi să lucraţi după absolvire.
Recomand studentilor sa atraga atentia si stagierilor obligatorii. Deseori am vazut colegi care mergeau cu hârtiile la vreun unchi, să-l roage să-i puna stampilele şi astfel să aibă ‘'formal'' stagierea făcută. Uite, daca vreţi să cereţi un cadou de la acea rudă - mai bine îi spuneţi pe lângă ştampilă, să vă dea şi ceva de lucru, să roage un angajat să vă dedice un pic de timp.

- Şi dacă în celălalt capăt al orizontului "arde" teza de licenţă?
- Asta e o scuză banală. Costul de oportunitate este prea mare - pentru un angajator valorează mai mult experienţa ta decât nota la licenţă. Tezele de licenta sunt un subiect foarte rar discutat la interviurile de angajare, pe când stagierile sunt. În plus, orice angajator îşi va da seama dacă aţi făcut stagierea într-adevar sau formal - câteva întrebări sunt suficiente ca să genereze fie răspunsuri bune, fie răspunsuri vagi şi neclare.

Niciun angajator nu mi-a cerut diplomele

- V-a întrebat vreodată un angajator ce note aţi luat?
- Niciodată. Ba dimpotrivă, nimeni nu mi-a cerut copia diplomelor şi nimeni nu m-a întrebat niciodată ce note am luat la facultate. La interviuri am discutat mereu experienţe, cunoştinţe, opinii proprii - diplomele sunt doar o formalitate pentru secţia de resurse umane.

- Apropo, cum aţi ajuns consilier al Premierului?
- Propunerea a venit din partea unuia din foştii săi consilieri, după care am fost invitată la o discuţie cu Prim-ministrul. Dupa o discutie de aproape o oră, am fost invitată în funcţia de consilier economic al Prim-ministrului. Abia acum realizez însă cât de valoroasă este o oră a unui prim-ministru, care are o agendă zilnică foarte încărcată.

- Sunteţi membru PLDM?
- Nu sunt membru de partid, funcţia de consilier nefiind una neaparat politica - însă în acelaşi timp consilierul unui prim-ministru este o persoană importantă în a susţine activitatea premierului - astfel un consilier bun ia în consideraţie atât agenda guvernului, cât şi a partidului pe care îl reprezintă Prim-Ministrul.

În cabinetul Prim-Ministrului, o zi nu seamănă cu alta

- Ce face zilnic un consilier al Prim-Ministrului pe un domeniu cheie, cel economic?
Depinde de fiecare consilier să-şi modeleze rolul, rostul şi priorităţile sale - dacă se focusează mai mult pe comunicare, evenimente, idei noi sau monitorizarea implementări reformelor. O zi nu seamana cu alta, temele variază enorm şi se schimbă foarte rapid în timpul zilei - sectorul bancar, FMI, liberalizarea transportului aerian, agricultura, reforme de orice gen. În general cred ca acest job este visul oricarui economist - în funcţia de consilier poţi şi să oferi expertiză multă, să schimbi lucrurile spre bine, dar şi să înveţi din mers, pentru că îţi lărgeşti foarte mult orizonturile.

- Şi Kazahstanul a optat recent pentru consiliere economică din partea lui Tony Blar, e o modă cumva?
- Prim-ministrul Vlad Filat, comparativ cu precedenţii şefi de guvern ai RM, este primul care a căutat şi a angajat o echipă de consilieri tineri dar foarte bine pregatiti, inclusiv cu studii peste hotare. Este un important pas înainte şi un mesaj clar că cunoştinţele şi studiile contează.

- De aici, de la etajul 5 al Guvernului, cum apreciaţi situaţia economica din Moldova?

- Depinde cu ce comparăm - situaţia economică actuală în RM este foarte bună comparativ cu situaţia din regiune şi din Europa în general, ma refer acum la efectele crizei economice mondiale. Moldova acum este printre cele 3 ţări care au cea mai mare rată de creştere economică din Europa, un deficit bugetar mic şi inflaţie moderată, exporturile şi-au revenit semnificativ acum comparativ cu 2009, suntem unica ţara din CSI care are regim preferenţial de export în UE (Preferinţele Comerciale Autonome începând cu 2008). Bineânţeles că există şi multe probleme, majoritatea vor fi soluţionate prin negocierea viitoarei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană care urmează să fie iniţiat în câteva luni şi va fi parte a Acordului de Asociere RM-UE. Acesta va însemna întegrarea completa a economiei noastre în economia UE, inclusiv armonizarea legislaţiei moldoveneşti la cea europeană si schimbare a regulilor de joc nu doar pentru comert exterior, dar şi pe piaţa internă.

- Vă mulţumim mult şi vă urăm succese în continuare.