- Corina, îţi traiesti studenţia în momentul în care iubirea are o sărbătoare. Îţi place acest fapt, sărbătoreşti?
- Păi cred că sunt două laturi a acestei sărbători, cea pozitivă fiind faptul că există o zi în care iubirea e cea mai importantă şi supremă în lume. E peste tot. Din păcate, unii doar în această zi înţeleg valorea persoanei iubite.

- S-a schimbat modul de a sărbători iubirea odată cu împrumutarea Valentine's Day?
Nu pot vorbi în numele tuturor, însă pentru mine Valentine's Day reprezintă o zi în care fiecare colţişor al capitalei este cuprins de o atmosferă plină de romantism şi armonie, şi acest lucru cu siguranţă îmi provoacă doar sentimente plăcute.

- Pe la mall-uri, prin cluburi de noapte, tinerii fac spectacol din a se căsători pentru o zi...De unde credeţi că vine această dorinţă acerbă a cuplurilor de a se expune, de a se căsători în public, chiar dacă o fac de formă, în această zi?
- Este ceva individual, poate ca unii o fac în glumă,alţii consideră un pas destul de important, dacă iubitul (iubita) vrea ca măcar pentru o zi să fie partenerul său de viaţă, cu "certificat". Pentru mine, căsătoria este un eveniment sacru, pas pentru care graba nu e indicată. În ziua în care voi decide să-mi unesc destinul cu alesul meu voi prefera un certificat autentic de căsătorie şi va fi valabil pe viaţă.

- De ce se prind atât de bine de noi aceste sărbători străine, cum e şi cea a iubirii?
-Am observat de multă vreme tendinţa tinerilor noştri de a adopta tradiţiile, obiceiurile străine. Nu pot explica acest fenomen. Cred că factorul care a provocat şi a influenţat aceasta este mass-media .

- In secolul XXI, oamenii se iubesc altfel decât pe vremea bunicilor noştri?
Tehnologiile, ce parte de vina au?
- Depinde ce sens dăm expresiei "a iubi". Multora li se pare că pe timpul bunicilor noştri, romantismul şi dragostea atinse apogeul. Cred eu că orice sentiment, dacă e trăit cu sinceritate, şi are ca diagnostic "fluturaşi în stomac", are dreptul de a se numi iubire. Indiferent de vârstă şi perioadă istorică. Dar tehnologia nu e un obstacol în calea fericirii. Doar că uneori în spatele monitorului s-ar putea afla o persoană căreia i-ar fi plăcut, poate, să primească o scrisoare pe hârtie, plină de aroma iubirii, nu doar prin e-mail...

- ... şi nimeni nu ne poate scoate din gene dorinţa de iubire "până la moarte", familie, stabilitate. Filmele "de Oscar", deşi mai puţine, mai au la baza iubirea tradiţională, cât va mai dura?
- Iubirea e un sentiment atât de complex, ate atâtea sensuri şi istorii în spate, încât nu va conteni să inspire şi să testeze talentul scenariştilor, a scriitorilor, poeţilor. Vreau să cred că filmele cele mai interesante, în care iubirea va fi protagonista principală, abia urmează la marile ecrane.

- Vă rog să faceţi un portret a lui Romeo şi Julieta zilelor noastre, să-i numim chiar Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana, dacă acceptaţi. Cum sunt ei astăzi?
- Atâta timp cât între doi tineri există armonie,încredere şi dragoste, cât mai sunt nişte bariere între ei, gen "mama zice, să absolvim mai întâi facultatea şi apoi", iar "tata încă nu are actele în regulă la Roma şi nu va putea veni la nunta noastră decât peste un an sau doi...", fiecare poveste de dragoste are un pic de dramă gen "Romeo şi Julieta" în ea. Ceea ce nu arată bizar şi implică un comportament specific, poate fi atribuit fiecăruia dintre tinerii de vârsta mea - se încadrează în peisajul dragostei. Fie că l-ai întâlnit deja sau e programat pentru mâine, fiecare îşi are Făt-Frumos-ul (sau Ileana Cosânzeana) sa, cu care se va simţi liber, iubit şi fericit!