Autorul, publicist şi prozator - membru al Uniunii Scriitorilor (USR), Asoc. Jurnaliştilor din Romania (AJR) şi al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte (ASLA), profesor universitar la USAMV, Iaşi, vorbeşte despre aspectele „de Basarabia" ale titlurilor de doctor obţinute de cercetătorii români în Republica Moldova, dar şi despre o mare problemă împărţită în două la propriu şi la figurat de către cele două ţări - scăderea numărului de studenţi.
"În 2011, doar 5 din 57 absolvenţi străini ai doctoratului în RM şi-au susţinut teza
Aproape 250 de români urmează studii doctorale la Chişinău, reprezentând 90% din totalul doctoranzilor străini. Cele mai căutate domenii sunt economia, medicina şi dreptul. Ceea ce pare în neregulă e că în anul trecut, din 57 persoane cu stagiul de cercetare terminat, doar cinci şi-au susţinut teza de doctor. Acest tip de studii se desfăşoară în 31 de institute de cercetări ştiinţifice, şi 15 universităţi moldoveneşti - de stat şi private.
Economia şi dreptul au încetat de mult timp să mai constituie apanajul exclusiv al universităţilor de stat, aproximativ unul din cinci doctori fiind dat de sectorul academic privat. Avantajul celor de „la stat" este că aproape jumătate dintre ei beneficiază de burse şi facilităţi.
Recunoaşterea titlurilor ... prin instanţe
Referindu-ne doar la doctoranzii români înmatriculaţi în R. Moldova, dacă aceştia au ocupat dinainte de 2011 în universităţile noastre poziţii de asistent ori lector, în baza adeverinţei de doctorand ori a diplomei neînsoţită de înscrisul oficial de recunoaştere, complicaţiile pot merge până acolo încât să fie excluşi din sistem. Conform LEN (Legea educaţiei naţionale No.1/2011), dacă până în februarie 2015 nu prezintă diplome de doctor validate de MECTS, contractele lor de muncă încetează de drept (art. 362). De altfel, nici anterior intrării în vigoare a LEN lucrurile nu erau tocmai facile în această direcţie, unii absolvenţi de doctorat încercând să obţină recunoaşterea oficială a titlului ştiinţific pe calea acţiunilor în instanţă împotriva Ministerului Educaţiei din România. Reglementarea care prevede că recunoaşterea diplomei de doctor - emisă de o universitate din afară - se obţine prin ordin al ministrului Educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), care verifică atât procedura de obţinere a titlului, cât şi conţinutul tezei, este valabilă şi astăzi. Este adevărat, unii doctori-reclamanţi au avut succes, la finalul proceselor obţinând prin sentinţe judecătoreşti anularea actelor Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, prin care se decisese neavizarea titlului ştiinţific de
doctor. Însă această cale rămâne departe de a se constitui într-o soluţie larg aplicabilă.
Restanţa sistemului academic basarabean - Codul Educaţiei ş.a
Aruncând o privire asupra sistemului academic basarabean, să spunem că încă nu a fost definitivată structura de studii superioare în trei cicluri, la nivel naţional, ducerea la bun sfârşit fiind condiţionată de adoptarea Codului educaţiei. De asemenea, nu este instituită nicio agenţie cu rol de asigurare a calităţii, în genul ARACIS-ului de la noi, care să realizeze evaluarea şi acreditarea instituţională şi a programelor de studii. În schimb, observăm că aceste lucruri figurează printre obiectivele guvernamentale ale anului 2012, alături de dezideratul realizării unei „reale autonomii universitare".
Adaptat după "Buna Ziua, Iaşi"
