Liceenii olimpici depăşesc programul universităţilor. Aici s-ar plictisi

Şi dacă recunoaşterea internaţională vine în ţară, elevii care o obţin - aleg să plece: „Mulţi au plecat. Chiar olimpiciidin acest an, deşi încă nu au BAC-ul susţinut au fost acceptaţi să-şi continue studiile la universităţi din Europa şi SUA. Unul dintre elevii anilor trecuţi, Iurie Boreico a primit chiar invitaţie specială de la Universitatea Harvard, după ce a câştigat cea mai prestigioasă competiţie la matematică din lume", ne-a spus administraţia Liceului la care a învăţat Iurie. Elevii care rămân în ţară aleg să se specializeze în economie, IT, medicină, arhitectură ş.a

"Studiile vreau sa mi le continui peste hotare, dacă va fi posibil în SUA. Nu în Moldova, deoarece cunoştinţele obţinute în cadrul lotului olimpic, depăşeşte programul universităţii, iar o diplomă de absolvire a unei universităţi din RM nu valorează şi nu este apreciată precum una de la universităţile de top. Universitatea are obiectivul de a ne da cunoştinţe şi a ne dezvolta capacităţile la un nivel maxim posibil, iar viitorul meu vrea ceva mai mult", spune Daniel Griza, câştigătorul Republicanei la Informatică anul acesta.

Sutele de ore de pregătire ale olimpicilor se transformă în zeci de medalii

Daniel Griza, elev în clasa a IX, în ultimii ani a câştigat medalie de Aur " la ClockTower School" 2012, "International Arhimedee Contest",2011 şi argint la "Clock Tower School" 2011-concurs juniori, "International Arhimedee Contest", 2010. La olimpiadele Republicane a luat aproape anual locuri I şi II la Informatică şi Matematică. Are şi alte premii la concursuri mai mici, dar cel mai mult ţine la medalia de aur la concursul Clock Tower Schoolde anul acesta, deoarece s-a plasat în primii 5 în clasament, iar la concurs au participat echipele Indoneziei, Filipinelor, Bulgariei şi României, „care au un nivel mult mai dezvoltat în pregătirea olimpicilor" - spune tânărul.

"În medie pe săptămână petrec 25 de ore de antrenament, deci, o medalie mă costă cam 433 ore de pregătire pe an . Nu este greu, deoarece lucrăm în colectiv şi ne ajutam reciproc, dar cele mai interesante probleme sunt cele ce nu le poţi rezolva" a mai povestit Daniel.

Băiatul spune că dacă în clasa a V - VII-a putea afirma ca succesele lui se datorează talentului, acum ştie că partea grea revine pregătirilor. Părinţii nu insistă asupra studierii acestor domenii. "Eu o fac din plăcere, însă părinţii mă ajută prin susţinerea ce mi-o acorda, cea morală şi financiară: taxa de studii, participările la olimpiade naţionale şi internaţionale" a explicat Daniel. Tânărul vrea să devină programator, şi spune acum că după facultăţile de peste hotare ar putea reveni în Moldova: "Posibilităţi sunt!"

Secretul unei medalii: foarte multă muncă şi doar dacă învăţatul nu e un blestem

„Olimpicii se pregătesc serios pe parcursul anului, însă înaintea fiecărui concurs, programul de pregătire este mai intens Învăţatul pentru ei nu este un blestem, din contra, reprezintă o activitate pe care o fac cu plăcere şi dedicaţie", a spus unul dintre profesori îndrumători de olimpici, Marcel Teleucă.

Iar unul dintre elevii săi, Andrei Ivanov, olimpic la Matematică şi Informatică pe parcursul mai multor ani susţine: 
„Repartizez timpul ca să reuşesc totul. Dar niciodată nu e de ajuns. Aş dori să am mai mult timp şi pentru matematică, şi pentru hobby-ul meu cu video şi foto, şi pentru familie, şi pentru prieteni şi viaţă personală."

Cristian Cerneanu, olimpic la Economie anul acesta, precum şi Andrei Ivanov, ambii fără câteva zile absolvenţi ai „fabricii de olimpici", deja şi-au scris în profilul de pe Facebook la capitolul "studii" - universităţile la care vor merge în doar câteva luni.
„Plec la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Prima data am auzit denumirea în clasa a 8-a. Încă nu ştiam ce prezintă, dar ştiam ce vreau. Anul acesta mi s-a împlinit visul. De ce America şi de ce MIT? Desigur pentru nume, prestigiu, calitatea studiilor etc. Dar cel mai important este atitudinea faţă de procesul de studii. Este ceva mai mult decât doar obţinerea cunoştinţelor, se valorifică personalitatea, toate talentele şi aptitudinile studentului.
Sunt sigur ca cei patru ani de studii acolo vor fi o experienţă de neuitat.", spune Andrei, care încă nu s-a decis ce specializare să aleagă - IT sau poate Film/Media.

Între timp, colegii lor din clase mai mici se pregătesc aproape zilnic pentru viitoarele olimpiade internaţionale de fizică, matematică şi informatică care au loc de obicei vara şi de unde vor sa se întoarcă iarăşi cu medalii.

Taxa de şcolarizare poate ajunge la 1200 de euro pe an

Admiterea la liceul cu cei mai mulţi olimpici pe metru pătrat se face pe baza unor teste. Limba de studiu este română, engleză şi rusă. Iar limba străină studiată este cea turcă, (liceul s-a numit la început moldo-turc).

Părinţii elevilor plătesc anual o taxă de şcolarizare care poate ajunge la 1 200 de euro, dar administraţia spune că foarte puţini plătesc integral. Excepţie de la plată au elevii cu rezultate deosebite, inclusiv la concursurile naţionale şi internaţionale.

În ultimii ani, tot mai mulţi părinţi aleg să-şi înscrie copiii la licee, luând ca criteriu de selecţie rezultatele pe care le obţin elevii la concursurile naţionale şi internaţionale. În plus, părinţii vor să păstreze permanent legătura cu profesorii, vor să urmărească rezultatele evaluărilor copiilor lor. Liceele private au învăţat bine cartea unei astfel de comunicări. Pe de altă parte, "Întrucât programul e foarte încărcat, copiii trebuie să iubească studiile, să aibă şi vocaţie înnăscută pentru ştiinţele exacte. În caz contrar învăţatul se transformă în corvoadă şi nu face bine nimănui." - spun părinţii copiilor olimpici.

Liceul Orizont este o şcoală privată înfiinţată în 1994 şi principalul furnizor de olimpici medaliaţi din Capitală. În ultimii 18 ani, elevii de aici au obţinut aproape 370 de medalii la olimpiadele internaţionale şi 429 la concursurile naţionale. În anul acesta, ei au luat Premiile Mari şi altele de gradul I la Economie, Informatică şi Fizică, alte 4 premii I la Matematică, la Biologie şi Ştiinte. În total 25 de medalii.