„Dacă nu plecau comuniştii în 2009, mă întorceam înapoi în România sau plecam în Mozambic"

Ramura geneticii umane l-a interesat încă din anii de liceu, graţie profesorului său de biologie şi de genetică, Igor Cemortan. Cu toate că i s-a propus să facă orice facultate la USMF „Nicolae Testemiţanu" fără niciun examen, graţie mediei pe care o avea în diploma de Bac şi diplomelor de gradul I şi III la Olimpiada republicană, a refuzat. A mers în România unde a ales o specialitate care nu se studia în R. Moldova.

Genetica, motorul medicinei

De la el aflăm că nici până acum, la USMF nu există o specializare în domeniul geneticii. „În toată Europa medicina a început să se axeze pe genetică. În ultimele două decenii, 80 la sută din premiile Nobel se dau pentru descoperirile în domeniul geneticii. Genetica este motorul medicinei", ne convinge tânărul genetician. În anii studenţiei, a participat la diferite conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale, axate pe domeniul geneticii umane.

A reuşit în anul 2006, după facultate, să se angajeze la Bucureşti. A reuşit în doi ani de zile să fie apreciat şi angajat de medicii Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov din capitala României, unde există un laborator performant de genetică. În paralel, era angajat la cea mai dotată clinică privată de genetică medicală din România, cu care colaborează până în prezent.

„Mi-am dorit întotdeauna să mă întorc în Moldova. Aici îmi sunt părinţii, rudele. Am lucrat în doi ani de zile cât în zece, în două locuri concomitent, pentru tehnici şi cunoştinţe pe care să le implementez aici. Acolo am făcut diagnostice prenatale pentru sindromul Down şi alte boli genetice la femeile gravide, teste de paternitate, diagnostice în cazul infertilităţii masculine."

„Diploma valabilă în UE şi Mozambic", nu şi în RM

După două servicii bine plătite, apreciat la cel mai înalt nivel pentru munca pe care o făcea în România, Adrian Creţu s-a întors acasă. „Problema nu era salariul, cât funcţia pe care mi-au propus-o". În 2008-2009, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, care se ocupa de echivalarea diplomelor eliberate de instituţii din străinătate, i-a spus de patru ori că diploma sa este una „europeană, valabilă în UE, chiar şi în Mozambic, numai nu în R. Moldova", deoarece a fost eliberată în România. „Nu avem nevoie de geneticieni!", i-a declarat direct funcţionarul. Spune că venea mereu în R. Moldova când aveau loc alegeri. Medici geneticieni teoreticieni sunt în R. Moldova, dar Adrian Creţu implementează în practică tehnologiile noi. Din ianuarie 2007, este membru al Societăţii Române de Genetică Medicală, şi din 2010, este acceptat ca membru al Societăţii Europene de Genetică Umană.

Taţii moldoveni, mai încornoraţi decât cei italieni

Este specialist în extragerea ADN-ului dintr-un muc de ţigară, dintr-o pată mică de sânge, ştie să facă o investigaţie criminalistică, să descopere o infracţiune după un fir de păr. Adrian Creţu mai zice că a reuşit să-şi implementeze ideile şi cunoştinţele în RM datorită sectorului privat al medicinei, deoarece în instituţiile de stat n-ar fi reuşit din cauza subfinanţării geneticii umane. Tânărul genetician spune că, printre testele de ADN cel mai des făcute în laboratorul unde lucrează, sunt cele de paternitate. „Este o statistică dureroasă. Dacă până nu demult, Italia era ţara în care taţii juridici (care îşi fac testele ADN) nu erau şi cei biologici, cu o rată de 20 la sută, acum datele laboratorului nostru arată că circa 30% din taţii juridici din Republica Moldova nu sunt şi biologici." Medicul este de părerea că asta se datorează emigrării masive, în cele mai dese cazuri doar a unui membru din familie.

Tată prin telefon

Ne povesteşte că unul din cele mai deocheate cazuri pe care le-a întâlnit a fost când un bărbat, revenit acasă de peste hotare, după cinci ani de zile era considerat tată al unui copil de trei ani de zile, după spusele soţiei sale. Bărbatul a înaintat acţiune de divorţ, în timp ce femeia insista ca el să plătească pensie alimentară copilului său. „Au făcut testul de paternitate pentru procesul de judecată, care a dovedit că bărbatul nu era tatăl copilului."

Consultul genetic şi opinia clienţilor

Îi place munca pe care o face, uneori are şi câteva zeci de consultaţii pe zi. Este de părerea că, în profesia de medic, trebuie să mai ai şi darul de a comunica cu fiecare om. „Chiar azi am avut un caz special de stabilire a testului de paternitate. Semănau ca două picături de apă. Tatăl prezumtiv care a dat la testul de paternitate nu era căsătorit cu mama gemenilor. El spunea că dacă se adevereşte că este tatăl gemenilor, se însoară cu domnişoara. L-am întrebat: şi dacă nu se adevereşte? Îmi spunea că oricum se va căsători căci o iubeşte. I-am convins să se mai gândească două săptămâni, dar au revenit după trei ore. Testul de ADN a demonstrat că nu el este tatăl gemenilor."

„Sunt martor al bucuriilor şi durerilor oamenilor"

Ţine să facă singur toate etapele, ca rezultatele să fie sută la sută veridice. Spune că R. Moldova are nevoie de zeci de geneticieni şi speră că vor fi. „Sunt martor al bucuriilor şi durerilor oamenilor. În biroul meu se unesc şi se despart familii. Spun mereu adevărul şi direct în orice situaţie. Este exclus să ascund ceva", afirmă medicul care mai zice că „adevărul se află întotdeauna, chiar şi peste 34 de ani."

Un bărbat de 68 de ani din Chişinău a venit cu fiica sa, în vârstă de 48 de ani, pentru a-şi stabili paternitatea. „Voia să ştie sigur cui îi lasă moştenirea, pentru că soţia nu mai era în viaţă şi a devenit tată la doar 20 de ani. Având un singur copil, îl frământa gândul dacă e cu adevărat tatăl fetei. Testul a demonstrat că el este tatăl."

Testul de maternitate

În anul 2011, a avut şi două cazuri când nu s-a adeverit şi maternitatea: cazul relatat recent în JURNAL de Chişinău despre copilul schimbat la maternitate şi cazul unui cuplu ce a făcut fertilizare in vitro în Ucraina. „Medicii ucraineni i-a pus un ovul străin femeii cu spermatozoidul bărbatului ei. Testul de ADN a arătat că tata are gene comune cu copilul de numai un an de zile, iar mama - nu."

Este căsătorit de trei luni, soţia sa este medic oftalmolog. L-am întrebat dacă va face şi copiilor săi testul de paternitate, zâmbind, Adrian Creţu mi-a spus că nu-l va face pentru că soţia sa ştie cu cine şi-a legat viaţa. Mai mult, geneticianul are încredere în ea.

La sfârşit, Adrian Creţu a ţinut să mulţumească persoanelor care au avut o contribuţie mare la dezvoltarea sa profesională: prof. univ. dr. Igor Cemortan, prof. univ. dr. Dana Baran, dr. Silviu Predoi, dr. Andreea Mustaţă, dr. Iancu Bogdan Cristian, dr. Lorand Savu, dr. Adriana Stan, dr. Alexandru Dicusar, prof. univ. dr. Stanislav Groppa şi, nu ultimul rând, soţiei sale dragi, Viorica Creţu.

Un test de paternitate costă 8600 de lei. Ca material biologic poate fi folosit sânge, salivă, fire de păr, unghii. Adrian Creţu este de părerea că structurile noastre de drept sunt rezervate şi nu înţeleg că genetica se aplică în toată lumea şi ajută mult la descoperirea unor crime grave.

Victoria POPA
Jurnal.md