de Cristina Crăciun

“Studiile peste hotare nu garantează postul de director la întoarcere, DAR ...”

În ospeţie la Centrul de Informare şi Documentare NATO din Chişinău am descoperit secretul securităţii naţionale şi internaţionale. Directorul acestui centru, Nicolae Vascauţan, ne-a vorbit despre „armele" aduse de NATO în Moldova, despre dezamorsarea bombelor implantate adânc în conştiinţa cetăţeanului sovietic, câteva adrese de neglijat pentru „pesticidofobi" şi „faza" pe care să o lase moştenire nepoţii care pleacă - buneilor care rămân. Acasă.

- Vă rog o definiţie simplă: ce este NATO?
- NATO este o organizaţie politico-militară, creată în 1949, cu scopul de a consolida eforturile unui grup de state din Europa și America de Nord în apărarea proprie. La baza creării este tratatul de la Washington, iar cel mai cunoscut articol al acestuia, « cu nr. 5 », prevede că un atac la adresa unuia dintre membrii alianței va fi considerat ca un atac la adresa întregii alianțe și asta implică un răspuns din partea întregii alianțe. Iar faptul că alianța promovează o politică a ușilor deschise presupune faptul că toate statele care împărtășesc valorile alianței pot să adere.
- Şi mai simplu??? Smile
- Mai simplu putem spune că este o Alianță politico-militară defensivă, care are menirea să apere (acorde) securitatea statelor membre.

Ce-ar căuta (și ce-ar găsi) tinerii moldoveni la NATO?

- Cum ați ajuns să fiți, atât de tânăr, director la CID-NATO?
- Eu am făcut Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative la USM, pe atunci aveam un profesor care era director la CID-NATO, teza mea a fost despre "Impactul opiniei publice asupra politicii externe a statului". Ulterior am urmat un masterat în Lituania unde am luat Studii Central Europene. Când m-am întors, m-am gîndit că îmi lipseşte un pic de practică în domeniu. Am început ca stagiar la CID- NATO, m-am angajat într- un proiect ca asistent, ulterior s-a eliberat un loc pentru poziția de coordinator de programe, și apoi director de programe. Iată acum sunt director al centrului de informare NATO.

- De ce ar trebui să-l intereseze pe un tânăr activitatea NATO?
- Pe un tânăr nu ar trebui să-l intereseze atât activitatea NATO, cât lucrurile elementare care țin de securitatea lui și a mediului în care trăiește. Azi multe lucruri se interconectează, o calamitate naturală, ca de exemplu cea din Islanda, care a paralizat traficul aerian, ne afectează și pe noi, deoarece multe persoane atunci nu au ajuns la destinație. Sau atentatul terorist din Rusia ne afectează deoarece avem rude acolo. Respectiv fiecare persoană vrea să se simtă într-un mediu sigur, să știe cu siguranță care este zona de risc, în caz de pericol la cine să se adreseze după ajutor. Din perspectiva aceasta, NATO la moment este principala organizație care se ocupă de managementul de securitate atât pe continental European cât și în întreaga lume.

"Îmi vine greu să-i explic lui tata unde lucrez și cum asta ajută întregii țări"

- În satele din Republica Moldova, lumea, atunci când aude de NATO, își imaginează război și bombe. De ce credeți că se întâmplă așa?
- În primul rând, putem spune că lumea din sate este mai conservativă și are acces mai puțin la surse de informare. Oamenilor care au trăit în Uniunea Sovietică, în care se spunea că dușmanul numărul unu este America și NATO le este greu acum să creadă altceva. Chiar eu sunt în situația în care îmi este destul de greu să-i explic tatălui meu unde lucrez și cum asta ajută întregii țări.

Unii mai cred că NATO e o organizație "de tancuri, avioane și bombe". Într-un cuvânt: război Surprised

- Care sunt principalele argumente pentru a-i convinge că NATO nu înseamnă război?
- Va mai dura să-i convingem pe acești oameni că nu este așa. Dacă anterior cooperarea cu Uniunea Europeană sau SUA se oprea la hotarele Uniunii Sovietice sau a blogului socialist, acum lucrurile s-au schimbat. Există multe proiecte pe care le implementează această organizație, cum cred unii " de tancuri, avioane și bombe" în RM. Aceste proiecte vizează în special sectoarele civile, cum ar fi de exemplu proiectul „Știință pentru Pace" prin intermediul căruia au fost conectate universitățile din Moldova și Academia de Științe la internet. Apropo aceasta e una din motivele pentru care astăzi Moldova se plasează pe locul șapte în lume după viteza internetului. Ulterior sunt alte proiecte cum ar fi distrugerea pesticidelor, distrugerea minelor, recalificarea militarilor în rezervă,

- Apropo despre pesticidele de pe teritoriul RM, cât de mult suntem expuşi pericolului?
- Anul acesta marea majoritate a pesticidelor au fost localizate și stocate în depozite centrale. Detalii pe chimicalewordpress.com. Acolo o să găsiţi informații detaliate referitor la localitate, volumul și compoziția pesticidelor. Care şi unde se găsesc și care este dauna lor asupra sănătății. Totuși mai rămân regiuni în care pesticidele nu sunt localizate deoarece ele au fost înhumate în timpul Uniunii Sovietice, spre exemplu la sudul RM, în localitatea Cișmigiu, în raionul Vulcănești, unde sunt înhumate 4000 de tone de pesticide. Și este mai greu să le găsești, să le sortezi și respectiv nu poți să le distrugi pe toate o dată.

- E şi scump, probabil. Câți bani sunt în joc pentru întreţinerea proiectelor de acest gen, inclusiv pentru înţelegerea nevoii de securitate sinonimă cu NATO în Moldova?
- Noi, CID NATO, nu ascundem faptul că suntem o organizație preferențială în accesarea fondurilor în cadrul întregii diplomații publice NATO, dar nu suntem o organizație pentru care aceste fonduri sunt prevăzute din start. Noi venim în fiecare an cu anumite proiecte pentru care se alocă fonduri, în dependenţă de volumul de lucru în cadrul proiectului. Prin intermediul fondurilor în cauză noi putem întreține centrul. Dacă n-ar exista proiectele nu ar exista nici centrul. Anul acesta bugetul nostru este 20 000 euro pentru proiectele pe care le-am înaintat.

„Vrem ca presa să se intereseze, chiar dacă nu vine Vlad Filat"

- La 5 ani de prezență a CID- NATO în Moldova ce vă mai doriţi?
- Vrem să reușim să atragem atenția societății și a mass-mediei asupra unor lucruri care contează. Noi vrem ca problemele de securitate să „doară" mass-media chiar şi atunci când în lista de invitaţi la o dezbatere importantă nu este Vlad Filat. Vrem să fie mai puţine speculaţii politice pe marginea NATO şi a ceea ce ține de activitatea noastră. O altă doleanță de a noastră ar fi ca oamenii să poată să facă abstracție de anti-propagandă care se creează la nivel de mass-media privind NATO. În Rusia spre exemplu este situație mult mai dificilă, ei au o politică de consolidare a cetății asediate în acest sens, cu toate că Rusia, neoficial, colaborează extrem de fructuos cu NATO.

- Și atunci care este publicul țintă asupra căruia vă orientați eforturile, programele?
- Nu neglijăm niciun cetățean, dar preponderent, programele noastre includ tinerii, care nu sunt așa de stereotipizați și sunt mai deschiși la viziuni noi. Sperăm că încetișor opinia o să se schimbe, doar că există iarăși o problemă: investim în tineri după care aceștia pleacă și iar rămânem cu bătrânii reticenți. Așa că sfatul meu pentru tineri care aleg să plece, să explice mai întâi buneilor care-i faza. Dar mai bine, totuși să stea în Moldova și să lucreze, să încerce cumva să schimbe lucrurile spre bine.

„...când șef îți e persoana care te depășește doar prin avantajul de a avea un pașaport diferit de al tău..."

- Personal, ce v-a motivat să rămâneți în Moldova?
- Eu am călătorit mult în timpul studenției, am fost și prin programe cu work&travel în America...Lucrul pe care l-am înțeles e că nu e nicăieri mai bine ca la tine acasă. Și atunci când șef îți e persoana care te depășește doar prin avantajul de a avea un pașaport diferit de al tău, dar limitat în cunoștințe și studii, nu te simți prea bine. Deși beneficiezi de avantajele fenomenului American Dream dar nu poți să te simți ca la tine acasă. Și în Lituania, unde am studiat a fost cam la fel. Da, ei sunt ospitalieri, dar au comunitatea lor, au simțul lor al umorului, pe care eu nu-l înțeleg și nici ei pe al meu nu-l înțeleg. Și te trezești că parcă ai prieteni, dar parcă nu și oricum nu ești la tine acasă. Apoi,cei care investesc în programele europene de experiență și de studii așteaptă ca noi să ne întoarcem acasă, ca să nu plece ai lor de acasă. Și dacă suntem aici prea egoiști reducem șansele celorlalți să facă schimb academic. Eu cred, totuși, că și în Moldova poți să găsești de lucru. Cel puțin e cert că studiile peste hotare nu-ți garantează postul de director la întoarcere, dar e frumos să se întâmple.




Îți recomandăm să mai citești și...
Profesii „de probă” pentru 155 de liceeni din țară

Cu 2 mln de euro, Europa ne va aduce tinerii acasă

Tudor Darie: ”Fiecare joc are anumite reguli”

Comentează