Statistica referitoare la numărul de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior din R. Moldova, arată că cei mai mulţi absolvenţi vin în domeniul economiei şi ştiinţelor economice - 31%, drept şi jurisprudenţă - 14,44 %, pedagogie - 12,04 %, inginerie şi ştiinţe tehnice - 7,49 %, sociologie - 4,48%.

I-am întrebat pe studenţii facultăţilor de top care sunt, în opinia lor, cele mai "corupte" profesii? I-am rugat să vină şi cu soluţii potrivite de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei în Moldova şi iată ce au spus tinerii:

Constantin Uzdriş, anul II, masterat, USM, Sociologie:
„Astăzi, judecătorii, poliţiştii şi profesorii sunt cei mai corupţi, după mine, în republică. Cred că metodele întreprinse de stat şi organele abilitate sunt bune, doar că puţin aplicabile. „Dura lex sed lex" - după acest principiu ar trebui să ne conducem în vederea combaterii corupţiei. Dacă vrem să nimicim corupţia, trebuie să pedepsim la maxim pe cei coruptibili, aşa încât să le fie de învăţătură celorlalţi".

Simion Popescu, anul V, USMF, Medicină:
„Corupţia este folosirea abuzivă a puterii publice pentru a avea un beneficiu nemeritat, fiind o ameninţare directă a tot ce numim noi statalitate, democraţie şi dreptate. Cei mai corupţi, în Moldova, sunt demnitarii de stat, guvernanţii, cei din administrarea centrală, dar şi locală, cei care au acces direct la resursele financiare ale statului, care elaborează legi "convenabile" unora. Trebuie de mai făcut ceva pe lângă vorbele în vânt, actiuni, ca populaţia să vadă că se vrea să nu fie corupţie."

Tatiana Zabulica, anul II, masterat, USM, Finanţe publice şi fiscalitate:
„Probabil că cei mai corupţi sunt medicii şi poliţiştii, iar ca metodă eficientă de prevenire ar fi mediatizarea cazurilor de dare sau luare de mită şi reflectarea în mass-media a pedepsirii acestor cazuri. Şi nu aşa cum vedem noi, la TV, flagrant, dare de mită şi cu aceasta gata, iar cetăţeanul nu mai ajunge să vadă finalitatea. Morala. Dacă pedepsele ar fi mai dure, le-ar fi frică să comită acte de corupţie".

Vasile Andruşca, anul III, UASM, Inginerie şi tehnologia transportului auto:
„Poliţiştii, juriştii şi profesorii sunt cei mai predispuşi să ia mită. Soluţia de prevenire ar fi pedepsele mai grave, aşa încât să ajungă la conştiinţa omului posibilele consecinţe. Totuşi, nu sunt sigur că am putea schimba mentalitatea tinerilor, a semenilor mei, să-i ferim de mrejele corupţiei, atât timp cât salarii sunt foarte mici, cine mai trăieşte doar cu ele?"

Elena Cojocaru, anul II, masterat, UTM, Inginerie în materiale de construcţie:
„Poliţia, medicina şi pedagogia sunt cele trei sfere unde corupţia este la ea acasă şi aceasta deoarece aproape fiecare cetăţean ajunge la serviciile acestor specialişti, iar salariile lor, după cum ştim, sunt foarte mici. Iată de ce, cred că ar trebui organizate mai multe campanii sociale de atenţionare şi prevenire a cazurilor de corupţie".

Natalia Babiuc, anul V, UTM, Arhitectură:
„Trăim într-o societate bolnavă de corupţie...Totul începe de la noi înşine - mergem la şcoală, dăm mită, mergem la medic, dăm mită, mergem la facultate, dăm mită, am încălcat legea, dăm mită, mergem să obţinem vreo autorizaţie, dăm mită...Totul porneşte de la fiecare dintre noi - omul este cel care provoacă, deseori, aceste acte de corupţie. Nu conştientizăm că dând şi luând mită, provocăm răul. Să fie legi mai dure, salarii decente, şi funcţionari publici numiţi prin concurs - aici văd eu soluţia".

Irina Iavorschi, anul III, ASEM, Contabilitate:
„Corupţia e peste tot, acolo unde salariile sunt mici şi nu permit un trai decent. Corupţia e preponderent în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde demnitarii de stat sunt iniţiatorii celor mai mari acte de corupţie. Dacă aleşii poporului ar oferi un bun exemplu cetăţenilor, atunci şi situaţia ar fi alta".

Tudor Lazăr, anul III, ASEM, Drept:
„Colaboratorii MAI şi vameşii sunt cei mai predispuşi actelor de corupţie, tentaţia este mare, iar remunerarea muncii lor deloc adecvate. Prevenirea şi combaterea corupţiei ar porni de la majorarea salariilor. Cred că ar fi mai uşor să munceşti cu satisfacţie, ştiind că la finele lunii primeşti un salariu bun, decât să te gândeşti ce să mai faci dacă ceea ce primeşti îţi ajunge doar pentru servicii comunale. Studenţii, încă de pe băncile facultăţii, trebuie să fie feriţi de acest flagel, prin activism civic şi condamnarea corupţiei".

Mariana Cazacu, anul III, ASEM, Drept:
„Colaboratorii MAI, medicii şi judecătorii sunt cei mai „afectaţi" de fenomenul corupţiei. Cea mai eficientă metodă de combatere a corupţiei este majorarea salariilor, ocuparea funcţiilor prin concurs şi nu pe principiul de „rudenie" sau mituire. Apoi trebuie asprite corespunzător măsurile de sancţionare a faptelor de corupţie şi să se schimbe şi mentalitatea. „Dai un ban, rezolvi problema, nu-i un mit? S-ar putea ca, pe cale legală, să te coste mai ieftin şi să fii mai liniştit", ar fi ideea mea pentru o campanie anticorupţie".

În loc de încheiere...
Conform ultimului Barometru Global al Corupţiei (BCG), realizat de către Transparency International, în Republica Moldova în topul celor mai afectate de corupţie domenii/sectoare este: justiţia şi sectorul privat/business (3,7 puncte) partidele politice, instituţiile publice (3,6 puncte), parlamentul (3,4 puncte) şi mass-media (3,1 puncte). Cetăţenii din Republica Moldova continuă să perceapă eforturile guvernanţilor în lupta anticorupţie ca fiind ineficiente. În acest context, lupta împotriva corupţiei trebuie să rămână o prioritate pentru oficialii de la Chişinău, fiind necesară implementarea angajamentelor asumate la nivel internaţional şi regional în vederea obţinerii unor rezultate pozitive, se conchide în raportul BCG.

                  Alina Codreanu,
Şcoala de iarnă Anticorupţie,
                    Odessa, 2011