La moment este director de studii, la un centru privat de limbi străine din Chişinău. Se caracterizează drept un profesor mai mult practic decât teoretic, iar experienţa din spate îi oferă credibilitate şi "like-uri" printre studenţi.

Gust de engleză pe muzica celor de la Beatles...
A devenit prof de engleză accidental. Nu a repetat experienţa lui Newton, cu faimosul măr, dar influenţele lingvistice, muzicale ale anilor '90, stilul de viaţă a occidentalilor de atunci l-a făcut să studieze mai mult, astfel facultatea de limbi străine nu s-a lăsat mult aşteptată. "Mie dacă îmi place ceva, învăţ foarte repede", a menţionat Nelu.

Totul a început cu engleza-germana, însă cea din urmă nu i-a fost pe gust şi a schimbat-o cu italiana. "Am recurs la un sacrificiu pentru a învăţa o altă limbă, m-am transferat într-o grupă mai mică, doar pentru a învăţa italiana, până la urmă am înţeles c-a fost în zadar". În acelaşi timp studiile se împăcau de minune cu proiectele în care era implicat în timpul studenţiei.

De la Eliade la cimpoaie, kilt şi whisky...adică Scoţia
Experienţa de profesor a început-o în cadrul liceului Mircea Eliade. A petrecut acolo un an de zile, în care amintirile plăcute sau mai puţin plăcute au servit drept lecţii de viaţă.
"Veneam acasă răguşit, vorbeam foarte mult, credeam că va fi mai simplu. Eram în anul cinci la facultate şi mi s-a dat o clasă de-a 12-a, toţi cu personalităţi diferite, unii dintre ei fiind foarte înfumuraţi. Îmi amintesc că mă enervase un elev şi i-am zis, "hai ieşi afară!", la care studentul mi-a răspuns, "Dom' profesor, ieşiţi dmv. afară!", adaugă Nelu.

În 2005 a petrecut un an în Scoţia, unde a avut posibilitatea de a deprinde şi a experimenta un nou mod de predare. Într-o ţară străină, cu studenţi şi mai străini, a reuşit să depisteze că nemţilor nu le plac consoanele, unii din ei fiind aroganţi, chinezii sunt foarte tenace, iar francezii sunt lejeri. Astfel, vocaţia de a profesa oscilează în funcţie de personalitatea şi atitudinea studentului.

Profesorul de la ultimul şi cel mai „greu" nivel
Fiecare student este unic şi special în felul său, iar abordarea profesorului depinde în mare parte de cooperarea studentului şi solidaritatea dintre cei doi. "Îmi plac studenţii motivaţi, care participă la discuţii, cei interesaţi şi nu-mi plac cei indiferenţi, care acum nu înţeleg că vor avea nevoie de aceste cunoştinţe pe viitor", spune profesorul de la ultimul si cel mai „de temut" nivel.

Având parte de multă empatie din partea elevilor, aceştia îi apreciază nonşalanţa abordată în timpul orelor, fiind mai mult o degajare care inspiră studenţilor încredere şi deschidere în comunicarea cu noul profesor.

Potrivit lui Victoria Pacicovschi, una din eleve, Nelu este un profesor bun, neobişnuit pe alocuri. "Îmi place că are simţul umorului, este unic prin metodele pe care le aplică".
Maria Chistol însă a remarcat abilitatea profesorului de a-ţi deveni prieten. „Consider că anume acest fapt îl face pe John să fie un dascăl deosebit faţă de toţi ceilalţi".

Alţi studenţi apreciază pasiunea cu care se dedică meseriei. "Se vede ca nu lucrează doar pentru bani, pune suflet în ceea ce face, are multe cerinţe, dar e foarte bine. La orele lui, ţi-e ruşine să nu faci temele, mai bine nu veni deloc", a menţionat Svetlana Lica

„English" pentru vedetele în devenire...
Pe lângă atribuţiile de bază a postului pe care îl deţine, Nelu Politu este implicat în diferite proiecte, printre care şi Fabrica de Staruri. A fost un proiect de bun augur, din moment ce muzica reprezintă un hobby pentru Nelu. Nepot de dirijor de orchestră, muzica se simte la ea acasă, iar sângele până la urmă apă nu se face. A participat la un proiect în care muzica şi engleza mergeau mână-n mână. "A fost o experienţă frumoasă, interesantă, unii participanţi erau mai slăbuţi la capitolul engleză, alţii din contra, însă a fost bine", spune Nelu.

Stela Botan, finalista primei Fabrici de Staruri, spune că este un profesor care emană multă energie pozitivă. „Este foarte deştept şi evident cunoaşte engleza foarte bine. Primele lecţii pe care le-am avut cu el am crezut că este american venit să predea engleza în Moldova, cu o înfăţişare "ne-moldovenească", de asemenea e atent la fiecare student în parte".

Cristi Cuculescu, participant Fabrica de Staruri 2 spune că i s-a părut un profesor enigmatic, „cunoaşte bine engleza şi se purta frumos".

Privat sau de stat... personalitatea rămâne aceeaşi
Diferenţa în a profesa într-o instituţie de stat şi una privată este una evidentă. Ceea ce ţine de profesori, problema constă în metodica de predare. "La şcoală, profesorii îşi permit să ridice uneori vocea, pe când la un centru privat, noi suntem obligaţi să fim colegiali, politicoşi, atenţi la fiecare student în parte".

Din perspectiva elevilor, atitudinea acestora diferă în funcţie de banii pe care îi plăteşti la un centru privat. "La liceu elevii merg pentru că aşa trebuie, aici, o faci la alegere, dai un ban, astfel eşti conştient că trebuie să depui efort pentru a deprinde ceva".
Deşi mulţi profesori evită să discute despre un subiect destul de controversat şi anume corupţia, Nelu spune că niciodată nu a luat mită, cu toate că au existat cazuri când i s-a propus.

Cu toate astea, nu contează unde profesezi, atât timp cât o faci de bună voie şi nesilit de nimeni. „Îmi place ceea ce fac, aş primi satisfacţie profesională oriunde, fie că este vorba de un centru privat sau instituţie de stat", mărturiseşte Nelu.