de Cristina Crăciun

Sophia Bellmann, reprezentant DAAD în Moldova: „Tinerii moldoveni au idei, dar nu au scop!”

Au venit din Germania în Moldova, ca să predea germana la facultate şi să asigure activitatea proiectului DAAD în Moldova. Cum este să vii din ţara punctualităţii şi a perfecţiunii în una a neglijenţei şi a lucrurilor lăsate de azi pe mâine, dar mai ales cum i-au găsit pe studenţii moldoveni, aflaţi din interviul cu Sophia Bellmann, lector DAAD şi Katja Schneider, asistent lingvistic DAAD.

- Mult stimate doamne, cum ați ajuns în Moldova?
Sophia Bellmann (S.B.): Sunt aici din septembrie 2011, ca să predau germana la Universitate. Duc un curs de master pentru cei de la Facultatea Politica Statelor Europene Vecine, precum și Istoria Literaturii Germane, Germanistică. De asemenea ofer consultațiilor tuturor celor interesați de bursele DAAD. Eu le explic toate posibilitățile și facilitățile pe care le oferă acest program.(Cursuri de vară, Masterat, Doctorat).
Katja Schneider (K.S.): Iar eu sunt aici de mai bine de o lună și voi preda germana la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chișinău.

- Cum i-ați găsit pe moldoveni și ce s-a schimbat în viziunea dvs. de când sunteți aici?
S.B.: Aș vrea să spun că noi cu Katja înainte de a lucra oficial aici, am mai fost în Moldova. Eu personal am cunoscut Republica Moldova în 2009. Oamenii mi-au părut foarte drăguți și foarte agreabili și de atunci am rămas de aceeași părere. Doar că în 2009 am văzut Moldova din perspectivă studențească iar acum o văd din perspectivă profesională, și desigur sunt anumite dificultăți, care în experiența mea de studentă nu existau.

- Dar cum sunt studenții moldoveni în comparație cu studenții germani?
S.B: Ooooo...Noi predăm la o universitate unde se învață limba germană pentru viitorii profesori de germană, lingviști,etc. Studiile de germană în Germania sunt complet altfel. În primul rând germanii nu mai trebuie să învețe germana, în al doilea rând studiile sunt desfășurate foarte științific cu multe seminare și prelegeri. În schimb în Moldova se pune accentul mai mult pe învățarea limbii, de aceea și structura este diferită precum și universitatea.

- Dar profesorii şi funcționarii de aici cum vi se par?
S.B.: Relația dintre profesori în Moldova este destul de colegială, toți sunt prietenoși și până acum am creat doar relații de prietenie cu toți colegii. Cât despre funcționari...

- Ce aveţi a spune despre sistemul de învățământ din Republica Moldova, și ce ați schimba dacă ați putea?
S.B.: Din câte am auzit se spune că sistemul de învățământ din Moldova e un pic mai complicat. Asta pentru că nu prea există lucru în grup. Lucrul individual nu este sprijinit. Nu prea am experiență cu învățământul școlar dar dacă aș putea ceva schimba cred că ar fi lucrul cu mass-media, ziare, reviste care să fie folosite în timpul orelor. Desigur, acasă toți pot sta în fața computerului, însă când este inclusă mass-media în cadrul orelor este o cu totul altă atmosferă ce lansează anumite discuții, dezbateri, care într-un final ajută la dezvoltarea individuală a fiecărui licean sau student de a se exprima, de a gândi, etc. În Germania se practică mass-media în timpul orelor și elevii susțin cu desăvârșire acest gen de lecții.

-Ce ați luat cu dvs. din Germania și ce veți lua din Moldova atunci când vă veți întoarce?
S.B. Din Germania am luat cu mine multă energie și buna dispoziție. Iar la întoarcere cred că am să iau cu mine rezistența la situațiile mai puțin plăcute.
K.S.: E o întrebare grea pentru mine. Cred că voi lua cu mine un pic de destindere, nu trebuie făcut totul la moment, mai putem lăsa și pe mâine. Neglijenţa moldovenească, nu ştiu pe cât e de bună sau rea pentru germani, dar mie uneori îmi place. Şi desigur aş lua şi un pic de vin din Moldova, care e foarte aromat.

- Unii moldoveni sunt siguri de faptul că dacă ar avea o legislaţie şi un preşedinte german sau japonez, lucrurile în ţara noastră ar merge strună. Ce aveţi a le spune?

S.B.: Ca Sophia Bellmann, vă rog sa menţionaţi acest lucru, cred că în aceasta ţară exista mult sprijin internaţional sunt multe organizaţii care ajută RM. Un preşedinte însă trebuie să vină din interiorul ţării, nu din exterior, să fie agreat şi ales de popor. De când sunt în Moldova am trăit şi eu această experienţă şi mă bucur că acum Moldova are un preşedinte. Faptul că RM e vecină cu UE joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea ei.

- Ce mesaj aveţi pentru tinerii din RM?
S.B: Cu siguranta am un mesaj. În fiecare zi de marţi vin la mine tineri care nu au un anumit scop. Au idei dar nu şi un scop bine definit. Deci, sfatul meu este să găsească un scop în viaţă, fie că vor să devină profesori sau medici, sau vor să înveţe în ţară, sau peste hotare, orice. Respectiv, o dată găsit scopul, să faceţi tot posibilul ca să reuşiţi! Experienţa mea în RM arată că mulţi oameni nu ştiu cum să acţioneze independent, să ia decizii. Eu cred că e bine ca oamenii să fie un pic mai emancipaţi.
K. S: Studenţii moldoveni sunt foarte talentaţi în materie de limbi străine, practic cei mai talentaţi din toată Europa de Vest. Aceştia posedă doua, trei limbi şi aceasta este un factor important şi un avantaj în comparaţie cu celelalte naţiuni în Europa. Ce am observat este ca ei nu prea valorifică acest talent.

- Vă mulţumesc!

 



Îți recomandăm să mai citești și...
Educație moldovenească, sau „toată otrava lumii”

Ana-Felicia Scutelnicu: “Cinematografia de la noi trebuie să renască din propria-i cenuşă”

Constantin Cheianu: “Dacă eşti bun, te vânează toţi, dacă eşti mediocru, nu te vrea nimeni”

Comentează