Cum a fost studenţia lui Victor Lutenco?
Cred că am fost un student bun, într-un an știu că am avut chiar 10 pe linie, dar din păcate nu m-am învrednicit de medalia care mi se cuvinea căci, din cauza unei greșeli mecanice, mi s-a pus "neadmis" la educația fizică. Am încercat să mă revolt, să schimb, dar din păcate nu a mai fost posibil de făcut nimic. Îmi pare că am avut doar un singur 8. Acesta, dacă nu greșesc, l-am primit de la profesoara care acum, fiind soția unui ambasador, este foarte activă în diasporă. Aș vrea, prin intermediul acestui interviu, să-mi cer iertare în fața ei, pentru faptul că nu am recunoscut-o imediat când ne-am întîlnit recent, peste mai bine de 8 ani.

Ce a urmat după studii?
Imediat după licență, am început un master, dar l-am abandonat la mijloc de cale și am plecat la muncă în Italia. Am urmat prima mea dragoste, dar am comis greșeala, pe care o fac foarte mulți cetățeni de-ai noștri care pleacă peste hotare cu ochii semi-închiși, nepregătiți, neasigurați, deseori ilegal, fără a avea măcar un plan cât de cât clar. Experiența mea de migrant a durat patru luni. Proaspăt absolvent la politologie, ziua lucram ca muncitor de rând în construcții, iar seara citeam "Frații Karamazov" de Dostoievski. Trebuie să recunosc că a fost foarte frustrant. Făceam cele mai simple munci, căci nu mă pricepeam la altele. Totuși, am încercat să învăț limba. De cele mai dese ori, asta lua forma unor fotocopii cu conjugări, plasate la mijloc de cale pe care duceam căldări cu nisip. Până la urmă s-a dovedit că am venit la o dragoste deja pierdută, aveam un mare dor de casă, iar munca pe care o făceam nu corespundea deloc nici dorințelor, nici aspirațiilor, dar și nici calificării mele. Așa am revenit acasă, am început din nou masterul și am absolvit.
Am avut și experiența de 3 ani nefinalizați la ASEM, la specialitatea Bănci și Burse de Valori. Am luat de acolo multe cunoștințe economice de care chiar duceam lipsă după facultatea mea de bază, constatând totodată că, să înveți știință politică fără măcar a avea un obiect economic e destul de straniu. Oricum, împreună cu prietenul meu apropiat cu care învățam în aceeași grupă la ASEM, cred că eram unicii doi studenți care nu am plătit nimic niciodată. Eram respectați pentru acest lucru de ceilalți colegi, dar și ținuți mai de-o parte. Totuși eram prea implicați la servici și nu reușeam nici cu lecțiile, nici cu examenele, astfel încât, într-un final, am abandonat complet ideea.

Cât de mult încurajaţi studiile peste hotare sau mobilitatea academică?
Cred că este foarte pozitiv acest lucru. Oferă posibilitatea expunerii la diverse experiențe.
Studiile nu sunt doar ceea ce se petrece în aulă, ci și cunoașterea ambianței, societății și, foarte important, formarea rețelei de prieteni pe care ți-o creezi la facultate. Totuși, cred că programele de mobilitate trebuie să includă componenta circulară, adică să nu presupună ciclu complet peste hotare, ci doar un semestru sau un an. Așa introducem în sistemul nostru mai mulți agenți de schimbare, mai multă presiune de modernizare. Totodată, avem mai multe șanse să motivăm absolvenții să rămână în țară.
Există un potențial destul de mare în acest domeniu. Vom contribui și noi la valorificarea acestuia. Vorbesc și de programe de mobilitate pentru studenți și profesori, dar mai ales ne interesează echivalarea diplomelor de studii. Este total anormală situația în care o diplomă de la Harvard necesită procedură umilitoare în Republica Moldova, dar și când diploma din RM nu servește la nimic atunci când se încearcă angajarea peste hotare.

Despre ce vă scriu tinerii migranţi, care sunt problemele lor?
Mesajele sunt diverse. Cele mai frecvente se referă la acțiuni culturale, conexiunea cu țara, problemele echivalării diplomelor. Când sunt peste hotare, ascultă multă muzică tradițională patriotică, când revin aici, trec din nou la Beyonce sau Kings of Leon. Sunt destul de impacientați să vadă țara sa dezvoltându-se accelerat. Au multă energie și idei, mulți sunt interesați de a înființa asociații diasporale studențești, se gândesc la reîntoarcere.

Care ar fi ultimul proiect iniţiat pentru a susţine studenţii moldoveni de peste hotare în soluţionarea problemelor pe care le întâmpină?
Recent, am primit o idee ce ține de asigurarea medicală în Moldova a studenților care studiază peste hotare pe care am ținut neapărat să o arăt și Premierului Vlad Filat, care este superiorul meu. Serghei Velenciuc, student la Facultatea de Studii Europene a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca, România, care la momentul dat era student în cadrul programului ERASMUS la Facultatea de Stiințe Politice și Sociale a Universității Libere din Bruxelles, mi-a scris despre problema asigurării obligatorii de asistenţă medicală a acestei categorii de cetățeni în RM. Este adevărat că studenții care-și fac studiile peste hotarele țării, în majoritatea cazurilor, beneficiază de dreptul de a primi ajutor medical în campusul unde sunt rezidenți. În țările cu care Guvernul are semnate acorduri corespunzătoare, ei mai benificiază și de asistență în instituțiile medicale locale. Totuși, la revenire acasă, în perioada de vacanță, ei se află în situația când pot primi ajutor medical doar cu plată, fie în sectorul privat, fie în instituțiile medicale de stat. Astfel, în cele mai multe cazuri, studenții renunță la idea de a o cumpăra, inclusiv din lipsa surselor de venit propriu. Împreună cu specialiștii de la Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină am identificat o soluție și anume: ca studenții de peste hotare sa poată procura polița de asigurare cu o reducere de 75 la sută, adică să platească 25 la sută din prețul poliţei (practic ca și pentru trei luni de vacanță, dar cu drept de utilizare pe tot parcursul anului, când au nevoie). Aceasta va putea fi procurată, cel mai probabil, în baza unui formular atestând calitatea de student peste hotare. Lucrăm cu colegii din Guvern la un mecanism în acest sens.

Cât de mult participă Biroul pentru relaţii cu diaspora la susţinerea tinerilor, studenţilor aflaţi peste hotare, fie la muncă, fie la studii?
Mult, și va fi și mai mult. Cu atât mai mult, ţinem legătura cu tinerii din diferite țări, încercând să contribuim cu soluții concrete pentru diverse probleme, cum ar fi: echivalarea diplomelor, angajarea în câmpul muncii, lansarea și dezvoltarea asociațiilor diasporale de tineret, dotarea bibliotecilor asociațiilor, deschiderea cluburilor de interese și multe altele. Avem foarte multe proiecte, orientate spre apropierea tinerilor de Patrie și de valorile naționale. Un exemplu în acest sens este inițiativa de a deschide școli de vară pentru copiii conaționalilor noștri, care s-au născut și au crescut în străinătate și care nu au fost încă în Republica Moldova. De asemenea, intenționăm să organizăm un program de stagii în instituțiile de stat din Republica Moldova pentru studenții care studiază peste hotare, inclusiv pentru copiii din familiile migranților moldoveni.

Aţi avut vreun gând de a pleca din Moldova?
După anul 2005, doar sporadic și doar pentru a mai face un master. În permanență simt lipsa de cunoștințe suficiente și poate de modele din alte părți ale lumii pentru multe probleme de care ne ciocnim acasă.

Care ar fi diferenţa dintre a fi Consilierul Prim-ministrului şi şeful Biroului pentru Relații cu Diaspora?
Nu foarte mare, dar foarte relevantă pentru mine. Prim-ministrul oricum rămâne șeful meu, Biroul e subordonat direct Premierului, iar eu îl consiliez în subiecte ce țin de diasporă. Am mai fost întrebat dacă această schimbare este o avansare sau retrogradare!? Zic că e îngustare: e un domeniu clar, nou și provocator, dar care are un potențial enorm de dezvoltare atât pentru cetățeni în particular, cât și pentru țară. Dar pe de altă parte îmi amintesc că necesitățile conaționalilor noștri din diasporă sunt exact atât de largi cât și tot mandatul Guvernului...

Cum aţi obţinut job-ul actual?
Am fost numit prin dispoziția Prim-ministrului, sper eu, în baza activității efectuate până acum în acest domeniu și a experienței pe care am obținut-o, dar și pentru viziunile de dezvoltare a programelor pentru diasporă, pe care le am. E important de muncit asiduu și de arătat rezultate. Atunci evoluția nu va întârzia!

Ce nu trebuie să-i scape unui tânăr în perioada studenţiei, din experienţa proprie?
Trebuie să fie atenți la orice oportunitate care li se ivește. Trebuie să încerce cât mai multe activități, pentru a putea mai ușor alege preferata. Niciodată nu trebuie să se limiteze la activități doar în aule. De asemenea, este foarte importantă crearea rețelei de prieteni, amici, colegi.