Studenție "la pachet"

Fii fan pe Facebook
de Nicolai Cerescu
note. bani. cunoștințe. experiență. povești. sfaturi.
- Ti-ti-ti! Ti-ti-ti! Amânați alarma cu 10 minute? - Daaaaa! [...] - Ti-ti-ti! - Oprește, uăi, telefonul cela că ți-l arunc pe geam! - Șăz ăi cuminte, lasă-l, s-a culcat pe la vreo 4 dimineața! - Ei și mare treabă, mai degrabă nici nu se culca... Sandu sări ca ars din pat. Ciorapii, pantalonii, maioul, hanoracul, geanta, portofelul, ceasul, telefonul, cheile și încălțămintea rând pe rând îi mângâiaseră corpul, o nouă zi începea, atât pentru Sandu, cât și pentru ceilalți oameni de pe același fus orar.
Cu zâmbetul pe buze și căștile în urechi, Sandu porni la drum, în căutare de bani, de note, de cunoștințe, de experiență, în căutare de lucruri care poate cândva i-or aduce fericire și bucurii în suflet, în căutare de povești care urmează a fi spuse peste ani, celor care urmează să-i devină nepoți, în căutare de sfaturi pe care ar putea să le ofere cândva. cuiva.
Hop Hop, Hip Hop, două apăsări pe butoane și douăzeci de pași de soldat îl aduseră pe Sandu în stradă, aici se opri puțin, așteptă ca pisica neagră să-i treacă prin față, la fel cum îi trecuse deja de zeci de ori, în zeci de dimineți anterioare, fără frică și cel mai important fără urmări neplăcute, intersectă traseul pisicii și își continuă calea, își continuă căutarea. Un troleibuz nou, doi lei, șase stații, o taxatoare care întâmplător, sau nu, pipăie în stânga și în dreapta burțile, sânii sau brațele călătorilor care se duc și ei să caute ceva, să caute bani, note, cunoștințe, experiență și figneli, l-au adus pe Săndel la univer. Viața l-a învățat pe Sandu să nu forțeze norocul, din acest motiv el coboară de fiecare dată cu un etaj mai jos și zice "mulțumesc, că am ajuns cu bine aici, nu mor eu de la un etaj urcat pe scări".
Treizeci de colegi, patru profi, alți câțiva cunoscuți, prieteni sau amici cu care trebuie să dai noroc și să-i întrebi cum la ei, deși de cele mai multe ori, te doare în cel mai bun caz în cot de ce îți vor răspunde, iar în cel mai rău caz te doare acolo unde mâna omului, încă n-a pus piciorul, îți fac viața mai interesantă. Poate ei vor să le zici cum la tine, dar tu n-ai timp, tu trebuie să cauți.
Cu doamne-ajută Sandu a scăpat de univer, pune pe pauză căutarea de note și cunoștințe. Începe căutarea de experiență, de bani, de povești și sfaturi. De nimicnicii(figneli). Alde rebeata între timp fac check-inuri, dorm și privesc filme și sună acasă sau la Italia, Ispania sau Portugalia și povestesc cât de greu îi la univer și că fără bani, o brânză ce mai văd ei diplomul. Alde rebeata în schimb au mișcările în sânge, ei știu cum să se învârtească. Sandu fumează. În colț. Nervos. El așa nu poate.
Ziua de muncă tradițional începe azi și se termină mâine. Sandu nu se supără, bani să iasă, experiență să se adune, sfaturi, povești. După lucru beai un ceai, pui două - trei laicuri. Poate apuci să mai și înveți ceva.
Rebeata, îi ora 4. Neața vă zic și somn ușor! Mâine trebuie să continui căutarea. note. bani. cunoștințe. experiență. povești. sfaturi. Știți voi.
Hop Hop, Hip Hop, două apăsări pe butoane și douăzeci de pași de soldat îl aduseră pe Sandu în stradă, aici se opri puțin, așteptă ca pisica neagră să-i treacă prin față, la fel cum îi trecuse deja de zeci de ori, în zeci de dimineți anterioare, fără frică și cel mai important fără urmări neplăcute, intersectă traseul pisicii și își continuă calea, își continuă căutarea. Un troleibuz nou, doi lei, șase stații, o taxatoare care întâmplător, sau nu, pipăie în stânga și în dreapta burțile, sânii sau brațele călătorilor care se duc și ei să caute ceva, să caute bani, note, cunoștințe, experiență și figneli, l-au adus pe Săndel la univer. Viața l-a învățat pe Sandu să nu forțeze norocul, din acest motiv el coboară de fiecare dată cu un etaj mai jos și zice "mulțumesc, că am ajuns cu bine aici, nu mor eu de la un etaj urcat pe scări".
Treizeci de colegi, patru profi, alți câțiva cunoscuți, prieteni sau amici cu care trebuie să dai noroc și să-i întrebi cum la ei, deși de cele mai multe ori, te doare în cel mai bun caz în cot de ce îți vor răspunde, iar în cel mai rău caz te doare acolo unde mâna omului, încă n-a pus piciorul, îți fac viața mai interesantă. Poate ei vor să le zici cum la tine, dar tu n-ai timp, tu trebuie să cauți.
Cu doamne-ajută Sandu a scăpat de univer, pune pe pauză căutarea de note și cunoștințe. Începe căutarea de experiență, de bani, de povești și sfaturi. De nimicnicii(figneli). Alde rebeata între timp fac check-inuri, dorm și privesc filme și sună acasă sau la Italia, Ispania sau Portugalia și povestesc cât de greu îi la univer și că fără bani, o brânză ce mai văd ei diplomul. Alde rebeata în schimb au mișcările în sânge, ei știu cum să se învârtească. Sandu fumează. În colț. Nervos. El așa nu poate.
Ziua de muncă tradițional începe azi și se termină mâine. Sandu nu se supără, bani să iasă, experiență să se adune, sfaturi, povești. După lucru beai un ceai, pui două - trei laicuri. Poate apuci să mai și înveți ceva.
Rebeata, îi ora 4. Neața vă zic și somn ușor! Mâine trebuie să continui căutarea. note. bani. cunoștințe. experiență. povești. sfaturi. Știți voi.
Iti recomandam sa mai citesti si...
Comentarii
Sondaj de opinie
Cele mai citite articole
Cuvinte cheie